GHEORGHE JIGĂU: „Pentru a face Mini Till sau No Till, terenul trebuie bine pregătit pe o perioadă de minim 5 ani, altfel – vom avea un eșec”

Agricultura convenţională, orientată preponderent spre maximizarea profitului, fără a ţine cont de reducerea drastică a fertilităţii solului, a contribuit și continuă să contribuie la agravarea problemelor de ordin economic, ecologic și social. Practicată pe suprafeţe imense, agricultura convenţională nu a asigurat o dezvoltare durabilă a ramurii. Drept urmare, în condiții climaterice aspre, cum este seceta din acest an, fermierii se confruntă cu pierderi mari și încep să-și pună întrebări de ordinul: Cum putem conserva umiditatea în sol?

O măsură de adaptare a solului la schimbările climatice este agricultura conservativă. Însă, doar practicată corect, cu respectarea unor reguli clare, pot fi obținute rezultate. Despre implementarea corectă a acestui tip de agricultură, am discutat cu Gheorghe Jigău, doctor, conferențiar universitar, specialist în pedologie.

Agricultura conservativă este unicul sistem agricol care ar putea să contribuie în timp la restabilirea capacității cernoziomului de a rezista la secetă și la toate fenomenele de climă severă, rezultate în urma schimbărilor climatice. Însă, situațiile de genul: practică agricultura conservativă de 2 ani și obține recolte foarte mari, nu sunt tocmai așa. E prea devreme de făcut concluzii după doar 2 ani. Înainte de a trece la agricultura conservativă, e nevoie de o pregătire foarte bună a solului timp de 5-7 ani, menționează Gheorghe Jigău.

Succesul în agricultura conservativă poate fi obținut doar prin conlucrare și implicarea în procesul de muncă a tuturor actorilor necesari: fermieri, savanţi, consultanţi, agenţi de dezvoltare, fiecare având rolul său, toate la fel de importante.

Sistemul de lucrare a solului cu întoarcerea brazdei, Mini Till, a fost implementat în Republica Moldova încă în anii 80, dar pentru că nu a fost respectat corect procesul, oamenii s-au dezis și toate utilajele au fost aruncate. În 2007, a mai fost o încercare, dar iarăși, oamenii au crezut că pur și simplu nu mai lucrăm câmpul și obținem rezultate, respectiv, a fost un nou eșec, continuă specialistul.

O evaluare a solului pentru fiecare teren în parte este imperios necesară. Doar așa vom ști ce lucrări sunt necesare de efectuat și cum trebuie adaptate acestea în funcție de necesitățile solului.

Agricultura conservativă este viitorul, dar trebuie să fie implementată cu o bună cunoaștere a stării solului, a dinamicii acesteia pe parcursul perioadei de vegetație, ca toate elementele sistemului să fie adaptate la condițiile concrete ale solului. Unde putem face No Till, să facem, unde putem face Mini Till, să facem, numai nu cel cu grapa cu discuri, asta e bătaie de joc, dar cu afânătoarele fără întoarcerea brazdei, cu alternarea adâncimii, păstrarea resturilor vegetale la suprafața solului. Dar acolo unde nu putem face acest lucru, trebuie să folosim un sistem de agricultură rotațional, sau, cum zic alții, combinat.

În cadrul unui proiect, am consultat o gospodărie agricolă din Hârtop, Criuleni. Cu acordul administratorului gospodăriei am efectuat toate lucrările ca la carte. Îndată după recoltarea orzului, am luat probe de sol, am văzut care este starea lui, cantitatea de apă. Apoi, am efectuat tratamentele necesare și am „închis apa în sol”, apoi am urmat fiecare operațiune. Dar, toate lucrările au fost adaptate individual pentru fiecare câmp în parte. Astăzi, avem rezultate frumoase și la grâu, și la floarea soarelui, susține Gheorghe Jigău.

Agricultura conservativă bine gândită asigură un model foarte apropiat celui natural de funcționare a solului și a agro-ecosistemului în întregime, menționează specialistul.  

Pentru a face No Till, terenul trebuie bine pregătit pe o perioadă de minim 5 ani. Problema cea mare la noi este că solul are profilul stratificat. Stratul arabil, care în fiecare an este supus lucrărilor, la rândul său, se divizează în alte câteva straturi cu însușiri fizice diferite, apoi, urmează stratul subarabil, care este foarte compact și foarte greu permeabil pentru apă, aer și rădăcini. Astfel, apa din precipitații rămâne în stratul de la suprafață: 20, 25, 35 cm maxim. Tot aici, se concentrează și nutriția, astfel, plantele nu dezvoltă sistem radicular care ar străpunge stratul următor, iar rădăcinile nu se duc în jos, dar pe orizontală, sau se poate întâmpla să se întoarcă înapoi în sus.

De aceea, pe parcursul a 5 ani, trebuie practicată o rotație a culturilor cu sistem radicular adânc: rapița, porumb, floarea soarelui, grâu, orz. Iar dacă facem o rotație de 7 ani, introducem și leguminoasele. La fel, e nevoie de alternat și adâncimea de lucrare, în conformitate cu necesitățile culturilor, dar în așa mod, încât stratul subarabil să fie amestecat cu cel arabil. Important: toate resturile vegetale trebuie mărunțite și încorporate în sol, odată cu ele se încorporează și anumite cantități de azot, ca să pornească procesele de descompunere. Inițial, acest lucru se face la 5-6 centimetri adâncime, astfel se formează un strat bogat de vegetație, pe care ulterior, îl vom încorpora cu paiele și celelalte resturi la diferite adâncimi, în funcție de cultura ce urmează să fie cultivată, dar nu mai mari de 22 de centimetri. Astfel, pe parcursul a 5 ani, noi creăm un strat relativ omogen. Solul începe să se restabilească, dispare stratificarea și încep să funcționeze procesele de bază în sol, începe a spori fertilitatea și cel mai important, se îmbunătățește rezistența la secetă, atenționează Gheorghe Jigău.

În concluzie: Problemele complexe ale agriculturii nu pot fi nicidecum rezolvate prin modul simplist de abordare a acestora. E nevoie de studiu, cercetare și acțiuni în baza unui program bine elaborat de către specialiști calificați în domeniu.