Avem hibrizi moderni, soluții inovatoare de protecție, tehnică de precizie înaltă, dar, totuși, nu ne putem bucura de recolte foarte mari. De ce? Pe lângă schimbările climatice, purtăm și noi o bună parte din vină, susține Gherghe Lungu din satul Cuhnești, raionul Glodeni, administratorul SC Cuhagro-Est.
Fermierul face agricultură de mai bine de 40 de ani și spune că în tot acest timp a fost martor la un proces continuu de degradare a solului și renunțare la practici eficiente de lucrare a acestuia. Acum, suportăm consecințele.
3,2 tone de grâu la hectar și 3,5 tone de orz sunt rezultate extrem de mici. Așa recolte obțineam în anii 70. Astăzi, ar trebui să obține performanțe mult mai mari. În pofida inovațiilor de care dispunem, noi suntem puși să facem agricultură performantă în condițiile din secolul 14: acces la irigare nu este, îngrășăminte organice nu avem pentru că nu mai sunt ferme zootehnice, asolamentele nu se respectă. Din păcate, pârghiile noastre de influență asupra situației sunt limitate.
Permisiunea de a scurge bazinele acvatice în primăvară a dus la secarea lor și a râurilor mici de prin localități. Sistemele centralizate de irigare au ajuns în stare deplorabilă. Noi nu mai introducem în sol gunoi de grajd pentru a îmbunătăți calitatea lui. Drept rezultat, avem un sol împietrit și crăpat. Nu mai cultivăm culturi furajere precum lucerna, mazărea, soia care, la fel, îmbunătățesc calitatea solului.
Un alt aspect: toate fâșiile forestiere din preajma câmpurilor nu mai sunt îngrijite, curățate, tratate de boli și dăunători. În rezultat, acestea au devenit o mare sursă de infecții pentru culturile agricole, cuiburi de boli și dăunători.
Avem nevoie de un sistem profesionist controlat de abordare a agriculturii. Nu trebuie să dăm vina pe lipsa ploilor, dar să vedem unde am greșit și să remediem situația, afirmă Gheorghe Lungu.
În condițiile în care terenurile nu sunt lucrate profesionist, nu se respectă asolamentele, nu se iau decizii individuale pentru fiecare solă în parte, în funcție de probleme și necesități, subvențiile și suportul din partea statului și a partenerilor de dezvoltare nu vor fi de folos, mai susține fermierul.
Noi distrugem terenurile, lucrăm solurile în aceeași direcție, la aceeași adâncime, pe toate la fel. Mergem dintr-o extremă în alta, abordând tendințe radicale: sau le arăm pe toate adânc, sau alegem lucrarea minimă a solului fără a face analize, cercetări, studii etc.
Pentru dezvoltarea agriculturii trebuie să existe un consens național, abordare sistemică, adaptată la condițiile fiecărui câmp, sezon, an etc; principii elaborate și, ulterior, respectate. Agricultura nu este doar business, este o știință, spune agricultorul.