Nu este agricultor din regiunea Orheiului care să n-o cunoască pe Vera Grozavu, iar dacă au mai rămas dintre aceștia, atunci ea are grijă să-i descopere. Este agilă, dedicată și profesionistă și e la cârma Organizației Regionale FARM din Orhei, AO „OrhConsInfo”, din 2015. Dar până a deveni directoare executivă, din 2007 a activat în calitate de contabilă în organizație. Trecerea de la administrarea finanțelor la comunicarea cu oamenii i s-a dat ușor, după cum spune ea, chiar dacă a întâlnit o mulțime de provocări.
Dna Grozavu, activați la FARM de 14 ani. Cum s-au schimbat agricultorii și cerințele lor față de organizație?
- Dacă în 2007 aveau mai multă nevoie de a fi informați, acum cea mai importantă este susținerea financiară, mai ales pentru tinerii fermieri.
- Care este impresia dvs.: agricultorii dispun de suficientă informație, știu cum să dezvolte o afacere și nevoie de bani ca să aplice în practică tot ce știu sau caută bani cu intenția de a învăța lucrurile în proces?
- Adevărul este că una fără alta nu poate să funcționeze. Agricultorii au nevoie de informare continuă, și, după cum arată ultimele evenimente, ei vin la seminare, ateliere, instruiri, dar toți vorbesc despre necesitatea oportunităților financiare, să fie susținuți cu bani.
- Vine o generație nouă de agricultori care, cel puțin, par informați, documentați. Cum credeți, sunt ei cei care vor vedea agricultura ca pe o afacere, cu planuri bine făcute, strategii, idei etc?
- Aici părerile sunt împărțite. Pentru cineva această activitate este un business, pentru alții - o sursă de existență. Sunt tineri care vara merg peste hotare să adune bani, iar când revin, investesc în agricultură. Și se ciocnesc de situații cu ani secetoși și rămân dezamăgiți. Am auzit că anul acesta mulți scot livezile pentru că nu au unde realiza marfa. Aceste momente îi debusolează și ei nu știu cum să procedeze – să meargă înainte sau să renunțe. Marea majoritate însă se străduiește să-și mențină activitatea. Foarte mulți din această regiune s-au axat pe plantarea livezilor, dar anul acesta n-au avut piață de desfacere și a fost destul de greu. Spre exemplu, prunele au fost vândute la un preț de doi lei, ceea ce nu le permite să-și răscumpere nici cheltuielile.
- Care ar fi motivele? Pentru că există o categorie de agricultori care sunt bine merci, au contracte semnate, producția o exportă și găsesc soluții. Pe de altă parte, sunt o altă o categorie care stau cu roada pe deal. Ce nu funcționează cum trebuie?
- Cred că problema agricultorilor mici este că ei nu știu să se asocieze, nu știu să coopereze. Ei ar trebui să înțeleagă că asta e soluția lor. Noi la FARM le vorbim ani de zile despre importanța acestor asocieri, dar lucrurile nu se schimbă. La Orhei am avut un grup de producători de fructe din localitatea Cucuruzeni, am colaborat cu ei cca trei ani, le-am organizat cursuri speciale, cu experți care au povestit despre beneficii, mecanisme de funcționare etc. Și parcă lucrurile mergeau bine, până când a venit momentul să înregistreze cooperativa. Au renunțat. Mai întâi și-a exprimat dezacordul cel mai important dintre ei, apoi l-au urmat și ceilalți. Un alt exemplu este cel al unui grup de producători mici din Jora de Mijloc, pe care nu reușim să-i asociem. Au fondat o cooperativă de comercializare a fructelor și nu a mers și din această cauză ei consideră că asocierile libere nu-s funcționale.
- De unde vin aceste eșecuri? Ce-i încurcă pe agricultori să lucreze împreună?
- Eu văd un singur motiv din care lucrurile nu funcționează: managerul firmei. Dacă nu există unul calificat și fără interese personale, atunci lucrurile nu funcționează. Eu consider că managerul la o cooperativă trebuie să activeze independent de activitatea cooperativei. Ca o cooperativă să funcționeze e nevoie să existe niște mijloace fixe, un spațiu de depozitare, un mijloc de transport.
- Spuneați despre faptul că timp de trei ani ați oferit consultanță pentru formarea unei cooperative. Care au fost aceste servicii?
- Am organizat mese rotunde, focus grupuri, instruiri pe diferite tematici. Iurie Hurmuzachi, directorul adjunct FARM, expert pe acest subiect, i-a instruit, le-a explicat care sunt beneficiile în cazul în care se decid să coopereze și cum trebuie să funcționeze împreună. O altă serie de ateliere a fost organizată împreună cu Andrei Zbancă, specialistul care le-a povestit în ce constau pașii care trebuie să-i facă pentru a crea o cooperativă. Și parcă erau dispuși, dar la un moment dat au renunțat la această idee.
- Pe lângă aceste consultații despre cooperare, care sunt celelalte servicii pe care le oferiți și cum pot beneficia de ele fermierii din regiunea Orheiului?
- Oferim un șir de servicii, dar până să vă spun mai multe despre ele vreau să accentuez că suntem unica organizație din raion care are în calitate de membri în jur de 70 de femei, avem chiar și o rețea de socializare a femeilor. Mai lucrăm cu un grup de tineri în cadrul proiectului „Sprijinirea dezvoltării durabile și incluzive în zonele rurale” (SIDRA). Avem chiar și o pagină de Facebook unde îi promovăm. În cadrul proiectului avem un lot demonstrativ unde am organizat o serie de evenimente la care au participat zeci de agricultori din regiune interesați de legumicultură.Un alt proiect în care activăm este DORCAS. Acesta prevede oferirea suportului familiilor defavorizate cu scopul de a le susține să-și dezvolte o afacere. Anul trecut a beneficiat de suport o singură antreprenoare, Ala Vieru, din satul Budăi. În anul curent, avem trei beneficiari, doi sunt din raionul Orhei și unul din raionul Telenești. Din raionul Telenești, o doamnă apicultoare și tinerii care au optat pentru legumicultură. În plus, organizăm ateliere de instruiri teoretice și practice în cadrul programului de extensiune lansat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, și oferim consultații individuale.
- Cât de des sunt solicitate consultațiile individuale și care este caracterul lor?
- Oferim consultații zilnic. Personal ofer sfaturi în domeniul dezvoltării afacerii, cât și despre evidența contabilității pentru GȚ-uri. Apelează cel mai des companiile mici, pentru că nu au contabili din cauza lipsei resurselor financiare. Îi ajut la completarea declarațiilor cu privire la venit la sfârșit de an, îi ajutăm să întocmească dosarul pentru subvenționare, care necesită consultanță anul împrejur. Cunoaștem atât de bine procedura, încât nu există întrebări la care să nu putem răspunde.
- Ați făcut o analiză despre numărul celor care sunt ajutați de FARM? Câți dintre ei beneficiază de subvenții?
- Absolut toți! Nu avem cazuri în care să nu fie subvenționați. În acest an tuturor le-a fost micșorată suma și au fost subvenționați în mod procentual.
- Dacă ar fi să transmiteți un mesaj agricultorilor din regiunea din care faceți parte, ce le-ați spune?
- Eu le-aș spune un singur lucru: să își asume riscul și să se asocieze. Vor obține un preț bun pentru recoltă și suport la realizarea producției. Și în afara de aceasta să nu se axeze pe faptul că dacă un an a fost mai puțin benefic, așa va fi mereu. Să nu renunțe la agricultură la prima piedică. Și să devină membrii noștri pentru a putea beneficia de instruiri. Evenimentele noastre sunt organizate cu participarea experților foarte și foarte buni, foarte experimentați. Eu nu cred că există în raion o organizație care desfășoară mai multe activități și evenimente, decât FARM.