LUCERNA – AURUL VERDE AL MOLDOVEI. De ce nu trebuie să lipsească din asolament?

30 mai 2022
Rolul lucernei în restabilirea structurii solului este unul enorm. Potrivit cercetărilor, cantitatea de rădăcini în sol, în stratul de 50 cm, timp de 3 ani de cultivare a lucernei este echivalentă cu folosirea a 60-70 tone de gunoi de grajd. De asemenea, lucerna previne salinizarea terenurilor irigate, asimilează în resturile de mirişte şi rădăcini o cantitate mare de azot. La fel, ea permite economisirea, la producerea îngrăşămintelor, unei cantități enorme de energie. Nu în ultimul rând, lucerna este un bun furajer și o plantă meliferă.

Spre regret, în ultimul timp, fermierii moldoveni au cam renunțat la cultivarea lucernei, orientându-se spre culturi ce aduc profit economic direc:, porumb, floarea soarelui și grâu. La nivel mondial, lucerna se cultivă pe o suprafață de circa 30 de milioane de hectare.



Specialiștii susțin că această cultură nu ar trebui să lipsească din asolament nici într-o gospodărie. Despre cât de valoroasă este cultura de lucernă și de ce ar trebui ca fermierii să o cultive, AGROMEDIA a discutat cu Boris Boincean, doctoru habilitat în ştiinţe agricole, profesor cercetător şi expert în agricultura durabilă şi cea ecologică, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi.

Solurile de cernoziom au fost create sub vegetație perenă, nu sub cea anuală cum ar fi grâul sau porumbul. Cele perene, cum este lucerna, au sistemul radicular foarte bine dezvoltat. Masa lor de rădăcini este destul de mare, în raport de 1/1, altfel spus, partea aeriană este egală cu cea subterană. De aceea, după capacitatea de a restabili fertilitatea solului, aceste culturi, inclusiv lucerna sunt cu mult mai avantajoase decât culturile anuale. Lucerna are un aport considerabil la îmbogățirea solului cu materie organică.

De asemenea, lucerna este cea mai bună sursă de îmbogățire a solului cu azot. Planta fixează azotul atmosferic, de care beneficiază culturile următoare din rotație.

Culturile leguminoase, inclusiv lucerna, au pe rădăcini niște nodozități care au capacitatea de a fixa azotul din atmosferă. 78% din atmosferă este azot, dar culturile cum ar fi grâul, floarea soarelui ș.a. nu au această capacitate. De aceea, lucerna se află în topul culturilor care acumulează azotul atmosferic.

Lucerna este considerată una dintre cele mai valoroase plante de nutreț. Ea este ingredientul cu proporția cea mai mare în amestecurile destinate furajării în zootehnie, datorită conținutului ridicat de proteină și alte elemente necesare nutriției la animale, cum ar fi calciu, potasiu, fier, caroten și substanțe estrogene, acestea din urmă putând influența ciclul reproductiv la animale. Fânul de lucernă este recomandat în primul rând în alimentația vacilor de lapte, dar este hrănitor și pentru alte animale.

Lucerna este și o plantă furajeră. Ea trebuie să fie folosită în hrana pentru animale, a vitelor mari cornute în deosebi. Hrănind animalele cu lucernă, avem posibilitatea să întoarcem îngrășămintele înapoi în sol prin gunoiul de grajd, care este incomparabil cu îngrășămintele minerale, acestea din urmă distrugând mai degrabă solul.

Dincolo de beneficiile pe care le oferă crescătorilor de animale și agricultorilor, lucerna reprezintă și o cultură profitabilă, investiția propriu-zisă (semănarea), fiind necesară o dată la 3-4 ani.



Mai mult, lucerna poate fi folosită și ca o cultură energetică. Masa verde poate fi utilizată pentru fermentare, pentru metanizare în producerea biogazului. Iar biogazul poate servi ca sursă de energie, mai cu seamă, în condițiile actuale, când prețurile la gaz sunt foarte mari. Iar digestatul, produsul ce rămâne în urma fermentării, este un bun îngrășământ organic. În acest mod, noi câștigăm dublu.  

Un alt aspect este importanța agrotehnică a lucernei.

Lucerna este o cultură de semănat compact și având sistemul radicular dezvoltat, acoperă solul foarte bine, prevenind astfel eroziunile. Previne pericolul căderii precipitațiilor atmosferice direct pe suprafața goală a solului. Fiind cultură perenă, se seamănă o dată la 3 ani. Practic, 3 ani de zile nu lucrăm solul. Astfel, turbația minimă a solului permite reducerea pierderilor de materie organică. Academicianul Lupașco considera lucerna  „aurul verde al Republicii Moldova”, și pe bună dreptate. Din păcate, noi avem acest aur, dar nu îl folosim. Ne-am orientat la bani, exploatăm fertilitatea solului, iar pentru asta copiii și nepoții nu ne vor ierta.

Potrivit expertului Boris Boincean, pe terenurile Institutului de Cercetări „Selecția” din Bălți lucerna este cultivată cu mai multe scopuri, printre care:

Pentru a îmbogăți calitatea solului. Pentru a reduce încălzirea globală, fiindcă prin cultivarea lucernei, noi fixăm carbonul din atmosferă. De asemenea, scopul nostru este să producem semințe. Spre regret, sunt foarte puțini cei care se ocupă cu producerea semințelor de calitate. Primordial pentru Institutul de Selecție este creșterea semințelor de calitate înaltă, inclusiv pentru lucernă, a declarat pentru AGROMEDIA, Boris Boincean.
loading ...