PORUMBUL ȘI SECETA: Ministrul cere adaptarea culturilor, fermierii solicită instrumente de protecție

Modul în care statul ar trebui să sprijine fermierii afectați repetat de secetă a revenit în atenție, după ce ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a declarat că autoritățile nu pot continua să compenseze anual pierderile înregistrate la cultura porumbului. În replică, Alexandru Bădărău susține că plățile oferite agricultorilor nu au reprezentat subvenții pentru porumb, ci ajutoare de urgență acordate în urma calamităților.
 
După ședința Guvernului, ministrul Agriculturii a vorbit despre necesitatea adaptării sectorului la schimbările climatice, inclusiv prin alegerea unor culturi potrivite condițiilor din diferite regiuni ale țării. Potrivit lui, statul nu poate compensa în fiecare an porumbul compromis de secetă, iar agricultura are nevoie de schimbări care să-i sporească reziliența.
 
Eugeniu Osmochescu a menționat și pregătirea unor reforme în domeniu, ale căror rezultate ar urma să devină vizibile începând cu anul 2027. Declarațiile au fost făcute în contextul secetei severe și al discuțiilor privind competitivitatea agriculturii din Republica Moldova.
 
Poziția ministrului a provocat reacția lui Alexandru Bădărău, care afirmă că porumbul nu a fost subvenționat, iar sprijinul acordat agricultorilor a avut caracterul unui ajutor pentru calamitate.
 
Sprijinul acordat agricultorilor afectați de secetă nu a fost o subvenție pentru cultivarea porumbului. A fost un ajutor de urgență pentru calamitate, acordat în lipsa unor instrumente funcționale de gestionare a riscurilor agricole, a declarat Bădărău.
 
În opinia sa, statul nu a plătit pentru cultivarea porumbului, ci a intervenit pentru a susține exploatațiile agricole afectate de pierderi. Acesta afirmă că fermierii au solicitat în ultimii ani restructurarea creditelor, rambursarea TVA acumulată, garanții de stat, finanțare accesibilă pe termen lung, acces la apă pentru irigare și mecanisme funcționale de asigurare.
 
Alexandru Bădărău subliniază că porumbul rămâne important pentru zootehnie, industria alimentară și furajeră, dar și pentru producerea uleiului, etanolului și biogazului. Prin urmare, problema nu ar fi cultivarea porumbului, ci lipsa instrumentelor prin care producătorii să-și gestioneze riscurile climatice.
 
El mai susține că infrastructura de irigare rămâne insuficient dezvoltată, tehnologiile de conservare a apei au fost scoase treptat din prioritățile de subvenționare, iar culturile mai rezistente la secetă, inclusiv plantele aromatice și medicinale, au fost neglijate.
 
În acest context, Alexandru Bădărău solicită Ministerului Agriculturii să prezinte date despre extinderea suprafețelor irigate, după ce Guvernul și-a asumat atingerea unei suprafețe de 50.000 de hectare.
 
Agricultura europeană nu îi spune fermierului să abandoneze porumbul. Îi oferă infrastructură, asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de gestionare a riscurilor, a punctat acesta.