Economia circulară ca un model de afaceri presupune interpretarea și analiza foarte minuțioasă a specificului activității. Avem nevoie să identificăm foarte clar care sunt „intrările” și „ieșirile” în urma activității. Ne referim aici la resursele de bază pe care le utilizăm și produsul final plus deșeuri. Fără o diagnoză clară a acestor aspecte nu vom putea construi o afacere circulară, afirmă Aurelia Bahnaru.
În agricultură, în lista de inputuri avem: semințele și materialul săditor, apa pentru irigații, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți, tractoare și utilaje, sisteme pentru irigare, combustibili, energie electrică etc.
Ieșirile din sistem sunt: produsele agricole, deșeurile (vegetale, animale, chimice), ambalajele, emisii de CH4, N2O1, CO2, solul etc.
Pasul următor este schimbarea de paradigmă: de la managementul deșeurilor, la managementul resurselor, susține Aurelia Bahnaru.
Este greșit să interpretăm abordarea circulară a unei afaceri prin prisma managementului deșeurilor. Mai important este un management eficient al resurselor.
Scopul nostru este ca la ieșiri să avem recolte bogate, produse calitative și competitive pe piață cu generarea a cât mai puține deșeuri sau o cantitate mare de deșeuri utilizată ca îngrășământ valoros. Utilizarea în mod eficient a ambalajelor este un alt aspect important. Aici putem colabora cu furnizorii pentru restituire. Avem și legi adoptate în acest domeniu.
În cadrul unei afaceri cu ciclu închis, nu ieșirile sunt menținute în sistem o perioadă maxim îndelungată. În acest sens, se fac asocieri, colaborări între afaceri: ieșirile în urma activității mele, devin intrări în cadrul altor activități etc., susține Aurelia Bahnaru.
Scopul economiei circulare este să eficientizăm consumul de resurse, să reducem impactul asupra mediului, dar să nu scădem din profitabilitate sau calitate. Totuși, agenții economici sunt încă sceptici în abordarea unui astfel de sistem de afaceri. Motivul? Cel mai probabil, lipsa de informare.
Cei care construiesc o afacere cu ciclu închis au doar de câștigat: produse mai calitative, sol lucrat cu responsabilitate, respectiv, mai bun, economic mult mai eficienți, mai spune Aurelia Bahnaru.
Valentina Buhnă, participantă în cadrul laboratorului este fondatoarea companiei Flavoria, care produce pistil din fructe, cracker din semințe încolțite și chips din fructe. Este un model de producător responsabil, care aplică deja practici de economie circulară.
Din start ne-am pus scop să creăm o afacere sustenabilă. În procesul de producție, avem doar deșeuri organice și foarte puțin plastic pe care îl ducem la stații de reciclare. Din deșeurile organice facem compost, am colaborat cu EcoVisio, am luat de la ei tomberoane pentru compostare. Compostul îl vom duce pe terenurile proprii. Ne străduim maxim să reutilizăm. De exemplu, apa obținută la deshidratare o reutilizăm la spălat vase și alte necesități. Mai avem multe idei în acest sens, dar care necesită învestiții. Muncim, spune Valentina Buhnă.
Laboratorul de Inovații în Agricultură este organizat de Technovator și AGROMEDIA.md, cu suportul Western NIS Enterprise Fund (WNISEF), în parteneriat cu Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și FMC.