Resturile vegetale sunt benefice solului, aducând un aport suplimentar de elemente nutritive, dar în acelaşi timp pot crea multe probleme viitoarelor culturi. Cum le gestionăm corect?
Cunoaştem beneficiile resturilor vegetale provenite de la culturile agricole premergătoare ( paie de cereale, tulpini de porumb sau de floarea soarelui, rădăcini, etc ):
• Menţin proporţia de materie organică din sol şi pot favoriza producerea humusului:
• Pot aduce în sol anumite cantităţi de azot şi alte elemente nutritive;
• Pot atenua procesele de eroziune a solului şi reduc pierderile de humus.
Cu toate acestea, trebuie să avem grijă să nu cădem în cealaltă extremă, şi anume să lăsăm pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale.
Nu-i economia cât e paguba
În ultimii ani, la noi în ţară există o tendinţă de a lăsa pe câmp tulpinile netocate de porumb (sau tocate cât mai puţin). După porumb, în multe cazuri, fermierii seamănă grâu sau orz, dar am văzut şi situaţii când după porumb s-a semănat mazăre.
Prin renunţarea la tocarea resturilor vegetale de la cultura porumbului, fermierii fac o economie cu combustibil şi cu uzura utilajelor. În condiţiile în care preţurile la carburaţi se scumpesc pe zi ce trece, această economie pare a fi binevenită. Dar, pe termen lung, s-ar putea ca această economie să se transforme în pagube de recoltă la cultura porumbului atât pentru fermierul care nu a tocat cocenii de porumb, cât şi pentru vecini.
Explicaţia este simplă
Tulpinile de porumb sunt locul unde iernează larvele sfredelitorului porumbului ( Ostrinia nubilallis ). Netocând resturile vegetale de la cultura porumbului, practic, fără să ne dăm seama, noi oferim „oportunităţi pe pâine” pentru larvele acestui dăunător. În primul rând îi oferim un „adăpost pentru iarnă”. Iar dacă iarna este mai uşoară, atunci şansele ca mai puţine larve de Ostrinia nubilallis să moară în sezonul rece sunt foarte mari. Mai multe larve de sfredelitor în primăvară înseamnă mai mulţi fluturi şi, foarte posibil, mai multe ouă depuse în culturile de porumb. Practic, dacă nu tocăm tulpinile de porumb, contribuim, fără să vrem, la creşterea populaţiei acestei specii dăunătoare în următorii ani. Din dorinţa de a face o economie, putem să ne batem singuri cuie în talpă.
Ce putem face
Pentru a preîntâmpina creşterea rezervei biologice a sfredelitorului porumbului este recomandabil să tocăm tulpinile de porumb după recoltarea acestei culturi. Combinele moderne sunt prevăzute cu tocătoare şi ventilatoare care împrăştie uniform resturile vegetale tocate. Apoi, dacă nu întoarcem brazda, putem toca resturile vegetale printr-o trecere cu utilaje specifice acestei operaţiuni. Este o cheltuială în plus, dar, pe termen lung, putem evita posibilele pagube de recoltă cauzate de atacul larvelor sfredelitorului porumbului.
Sursa: revista-ferma.ro