ROLUL COMPANIEI TRANS-OIL ÎN RESTABILIREA SITUAȚIEI ECONOMICE A ȚĂRII. Cronologia unui succes

Criza economică din R. Modova ar putea fi redresată de cele mai mari companii ale țării, considerate o adevărată putere și prima în lista lansată de portalul coment.md este Trans-Oil. Potrivit site-ului, în prezent Trans-Oil este practic principalul agent economic al țării. Ciclul economic al holdingului atinge, în anii buni, până la 650 mil. dolari, ceea ce reprezintă 10% din PIB-ul R. Moldova. Rolul holdingului în economia moldovenească este accentuat și de specificul economiei. Moldova este o țară agrară, iar Trans-Oil lucrează cu fermierii (pe care îi ajută cu vânzarea produselor, anual oferindu-le avansuri pentru viitorul produs la prețuri reale, de asemenea oferindu-le cele mai bune condiții de păstrare a recoltei în depozite), și are propriile întreprinderi pentru prelucrarea materiei prime (în Bălți, în Ceadîr-Lunga, în Giurgiulești). Astfel compania-lider asigură piața internă cu produse necesare și contribuie la crearea unei imagini de țară exportatoare de produse finite.

„Pentru noi este important să ajutăm fermierii cu vânzarea sau depozitarea în condiții bune a produselor lor și, de asemenea, să contribuim la dezvoltarea industriei prelucrătoare în țară. Activitatea agricolă și cea prelucrătoare trebuie să se dezvolte concomitent, doar atunci efectul economic va fi simțit”, declară Președintele holdingului Trans-Oil, Vaja Jhashi.

Cronologia unui succes

Nimeni, în afară de conducătorii Trans-Oil, nu cunoaște specificul economiei moldovenești. Ei au început de la primul nivel și au parcurs cale lungă și complicată până la statutul neoficial de „epavă” a economiei moldovenești. În 1998 Trans-Oil a achiziționat primul activ în Moldova – elevatorul din Căușeni. Au urmat ani de muncă, care au dus compania spre noi culmi, iar din 2009, Trans-Oil a realizat o serie de proiecte în Moldova, conturându-și rolul pe harta economiei naționale. Anume în 2009 Trans-Oil deschide un terminal pentru cereale în portul Giurgiulești, cu o capacitate de comercializare de 500 KMT de boabe.

În 2010 compania a lansat proiectul Greenfield pentru construirea unei instalații multiple de extracție a semințelor cu ulei în sudul Moldovei (capacitate: 400 MT pe zi), iar în 2011 a deschis un terminal de uleiuri vegetale în portul Giurgiulești cu o capacitate de comercializare de 300 KMT pe an. De asemenea, în 2011 Trans-Oil a achiziționat operațiunile din Moldova ale grupului WJ. Achiziţia a inclus o uzină de concasare cu divizii de rafinare și îmbuteliere situate în Bălți. În 2016 Trans-Oil a anunțat extinderea terminalului său de export de cereale din Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar în 2017 a lansat o platformă electronică de comerț – TransOilmarket – pentru producătorii agricoli. În 2018, Trans-Oil a mărit capacitatea de producție a Uzinei „Floarea Soarelui”, (proprietate a Trans-Oil), ca urmare a instalării unei noi divizii moderne de extracție a uleiului. Şi tot în 2018, Trans-Oil a lansat un proiect unic nu numai pentru Moldova, ci și pentru întreaga regiune a Mării Negre în Portul Liber Giurgiulești – linia pneumatică de alimentare cu cereale de 515 metri lungime, cu o capacitate de 250 tone pe oră, care uneşte ambele terminale ale grupului Trans-Oil din portul Giurgiulești. În 2019, Trans-Oil a pus în funcţiune o linie pneumatică independentă pentru grâne cu o lungime de 515 metri şi o capacitate de transport de 250 t/h, ce uneşte ambele terminale ale grupului din port. În urma acestui proiect terminalele Trans-Oil din portul Giurgiuleşti pot asigura trecerea a 1, 6 mil. tone metrice pe an. Volumul investiţiilor în construcţia liniei pneumatice a constituit circa 1, 6 mil. dolari SUA.

Tot în 2019, Trans-Oil a demarat construcţia unei noi uzine de prelucrare a uleiului în Portul Internaţional Giurgiuleşti, valoarea proiectului fiind de 24 mil. dolari SUA. Construcţia se va finaliza în acest an, iar capacitatea uzinei va fi de 700 tone în 24 de ore.

„Noi ne-am dezvoltat treptat, atingând rezultate noi. A fost o cale lungă și grea, dar în același timp a fost o cale de dezvoltare continuă. În acești ani am stabilit relații de parteneriat cu producătorii agricoli, au fost făcute investiții serioase în întreprinderi, care au un rol important în industria prelucrătoare a țării, am dezvoltat infrastructura, am creat mii de locuri de muncă, am achitat sute de milioane de impozite în bugetul țării și cele locale. Uitându-ne în urmă, putem spune că am avut o contribuție serioasă în dezvoltarea țării. Și acum, când economia R. Moldova are nevoie de ajutor pentru a depăși cât mai curând efectele pandemiei și crizei economice, vom face tot ce ne stă în puteri pentru ca acest proces să decurgă cât mai rapid. Scopul nostru și al statului coincid: toți vrem ca economia țării, dar și țara, să se dezvolte dinamic și să prospere”, a spus Vaja Jhashi.

coment.md