SECETA – CONSECINȚĂ A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. Moldova va avea un Program Național de adaptare

Republica Moldova este considerată ca fiind una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața schimbărilor climatice. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare și aprobare a unui Program Național de Adaptare la Schimbările Climatice. La modul practic, asta înseamnă să fie luate din timp măsuri ce ar ajuta țara să treacă mai ușor peste secetă, ploi torențiale, variații bruște de temperaturi sau ierni fără ninsori.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Silvia Pană-Carp, coordonatoare de programe de mediu și energie în cadrul PNUD Moldova a declarat:

Pentru Republica Moldova, scenariile climatice arată că până în anii 2050, vom avea o creștere a temperaturii cu aproximativ, 2, 3 grade Celsius, în special, în perioada de vară. Aceasta va adăuga încă 12 zile pe an, fără precipitații, se vor reduce debitele de apă în râurile care sunt utilizate pentru irigare.

Prin urmare, schimbările climatice vin cu călduri excesive, observăm o aridizare intensă în Republica Moldova. Avem precipitații intense care duc la inundații sau prea rare, care duc la secete, a spus Silvia Pană-Carp.

Programul de adaptare la schimbările climatice, la care se lucrează acum, prevede măsuri ce urmează să fie aplicate până în anul 2030 și este focusat pe următoarele aspecte:

În acest sens, cel mai vulnerabil este sectorul agricol. Unul de care depinde o mare parte din populație. Ne dăm seama că nu ne mai putem baza pe sistemul agricol pe care l-am avut acum 5, 10 ani. Acesta trebuie adaptat la acest fenomen prin diferite măsuri.

• Soluții bazate pe date și evidențe pentru probleme din câteva sectoare-cheie, cum ar fi agricultură, sănătate, transport, inclusiv domeniul forestier.
• Intervenții în domeniul agricol: promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii.
• Creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova - o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice, menționează coordonatoarea de programe de mediu.

Silvia Pană-Carp notează că în acest proces vor fi implicate și autoritățile locale, care, cu suportul donatorilor, au șansa să realizeze proiecte locale. De exemplu, să instaleze panouri fotovoltaice pe clădirile publice, să împădurească suprafețe sau să curețe albiile râurilor pentru a preveni inundațiile.

Experta mai atrage atenția că fiecare cetățean în parte poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă își face locuința mai eficientă din punct de vedere energetic. Și asta pentru că peste 60% din pierderile care au loc în domeniul energetic se înregistrează în sectorul rezidențial, iar domeniul energetic este cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră în Republica Moldova.