SORGUL PENTRU BOABE ȘI SILOZ, O SOLUȚIE ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Sorgul –  particularități biologice care-i conferă avantaj în faţa secetei

Sorgul prezintă rădăcini puternice cu un număr de perișori absorbanți de două ori mai mare decât cei de pe rădăcinile porumbului. Sistemul radicular al sorgului este mult mai puternic dezvoltat, comparativ cu sistemul radicular al porumbului. Mai mult, rădăcinile sorgului au capacitatea să ajungă la adâncimi mai mari de 2 m.

Prin urmare volumul de sol de unde sorgul își poate prelua apa și nutrienţii este incomparabil mai mare, comparativ cu majoritatea plantelor de cultură, pe care în acest moment, fermierii din România le cultivă.

Consumul specific de apă al sorgului pentru fiecare unitate de substanţă uscată obţinută este mai mic cu cel puţin 20% în comparaţie cu consumul specific al porumbului pentru aceași unitate de substanţă uscată obţinută.

Frunzele și tulpina de sorg au cuticula groasă, fiind în același timp, acoperite cu un strat ceros. Aceste caracteristici sunt benefice în perioadele de secetă și arșiţă, când sorgul va beneficia de o evapotranspiraţia mult redusă, comparativ cu porumbul.

O altă adaptare a sorgului la secetele prelungite este capacitatea acestuia de  a intra într-un repaus vegetativ, din care va ieși doar atunci când survin condiţii favorabile. Dacă în perioada în care ar trebui să apară paniculul, seceta este foarte puternică, sorgul poate amâna această fenofază, până când survin condiţii favorabile. În cazul în care, condiţiile favorabile survin într-un timp rezonabil, pe lângă producţie bună perioada de  maturare a sorgului, nu va fi împinsă prea târziu în toamnă.

O altă adaptare a sorgului este aceea că prezintă fotosinteza tip C4 (specifică speciilor care trăiesc în medii uscate), această adaptare fiind încă un motiv pentru care sorgul nu doar că rezistă, dar  produce chiar și în condiții de secetă.

Datorită cumulului de însușiri, care-i conferă sorgului toleranță crescută la secetă, această cultură mai este cunoscută și sub denumirea de „planta cămilă”.

Sorgul – capacitatea de producție a sorgului este sau nu limitată

Sorgul pentru boabe

Unul din miturile legate de sorg este cel legat de capacitatea de producție al acestuia. Mulți fermieri, considera ca sorgul este limitat în ceea ce privește producția. Chiar și în cărţile vechi de fitotehnie, sorgul este amintit ca și plantă de cultură cu potenţial relativ scăzut de producţie (5-7 t/ha în condiţii normale și sub 10 t/ha în condiţii de irigat). Ca și în cazul altor plante de cultură și sorgul a beneficiat de pe urma progresului în genetică și ameliorarea plantelor. În acest moment, potenţialul de producţie al sorgului pentru boabe depășeste pragul de 10t/ha în condiţii normale de tehnologie.

Aceași problemă cu potenţialul de producţie a avut-o și rapiţa de toamnă. Acum nu de puţin timp, în cazul rapiţei de toamnă se cultivau soiuri. Producţia obţinută era la jumătate din ceea ce se obţine în acest moment, prin cultivarea hibrizilor. Reticenţa fermierilor vis a vis de această cultură era destul de ridicată. Au apărut apoi hibrizii de rapiţa, piaţa s-a deschis, iar în acest moment această cultură este una de bază în asolamentul multor fermieri.

Cel mai degrabă și în cazul sorgului, reticenţa se va reduce progresiv, odată cu introducerea treptată în asolament a acestei culturi. Cu siguranţă, sorgul va deveni o cultură de bază.

Sorgul pentru siloz și fân

În cazul sorgului pentru siloz, pe piaţă există mai multe varietaţi, cu potenţial de producţie și calitativ similar cu al hibrizilor de porumb. Plusul pe care-l poate aduce sorgul este legat de siguranţa producţiei și calitaţii furajului, chiar și în condiţii de secetă sau ariditate naturală.

Sorgul conţine toxine periculoase pentru animale?

Probabil, mai ales crescătorii de animale, își aduc aminte de știrea prezentată în toată presa, despre un caz întâmplat în Italia, în care un fermier a pierdut mai multe vaci, după ce acestea au consumat sorg, de pe o solă puternic afectată de secetă.

Sorgul în primele stadii de vegetație sau atunci când trece printr-un stres puternic secretă o glicozidă numită durina.

DURINA = glucoză + acid cianhidric (HCN) + aldehida parahidrobenzoică

Acidul cianhidric, îl veți mai putea găsi și sub denumirea de acid prusic.

Durina în sine este inofensivă. În condiții de stres însă, sorgul eliberează niște enzime, care hidrolizează durina, eliberând astfel acidul cianhidric. Acest proces în care acidul cianhidric este eliberat, poate avea loc și în stomacul rumegătoarelor, sub acțiunea enzimelor din rumen. Din acest motiv, rumegătoarele sunt mult mai afectate de toxinele produse de sorg, comparativ cu monogastricele.

În cantități mici, acidul cianhidric stimulează digestia și respiraţia. Eliberat însă în cantitaţi ridicate, într-o perioadă scurtă de timp, poate duce foarte rapid la moartea animalelor. Asta pentru că în organismul animal se acumulează o doză letală de acid cianhidric. Practic vorbim de efectul de doză.

Primele simptome ale otrăvirii cu acid cianhidric sunt: voma, starea de neliniște, respiraţie accelerată, dispnee. Apoi animalele încep să aibă convulsii, respirație rară și emisii involuntară de urină și fecale. Ultimul stadiu este cel în care animalul se axfisiază, intră în comă și moare. Două simptome foarte importante sunt culoarea roșie aprinsă a sângelui și mirosul de migdale amare al conţinutului stomacal.

Sorgul – Cum evităm eventualele probleme de toxicitate

De la început trebuie specificat că producția de sorg boabe nu este afectată de această toxină. Sorgul însilozat și cel transformat în fân este 100% sigur pentru consum!

Probleme cu această toxină pot să apară doar în cazul în care sorgul este pășunat sau oferit animalelor în stare crudă.

Chiar și așa, întreagă problematică trebuie nuanțată. Sorgul poate fi pășunat sau oferit ca hrană în stare crudă fără nici o problemă, dacă sunt respectate un set de reguli, pe care le găsiți puțin mai jos.

Situații în care sorgul poate elibera doze periculoase de toxine

În primele 6o de zile de la răsărire, sorgul (boabe, siloz, fân) poate conţine cantităţi ridicate de acid cianhidric. Prin urmare, consumul acestuia în stare proapătă (pășunat sau nutreţ verde) pot pune animalele în pericol.
Chiar și în situaţia de mai sus, dacă după cosire, sorgul este lăsat în bătaia soarelui 2-3 zile, toxina este distrusă, iar sorgul poate fi folosit în alimentaţia animalelor.

Sorgul care regenerează după cosire, consumul animalelor, distrugerea provocată de grindină sau dăunători, poate conține cantități ridicate de acid cianhidric.

După efectuarea coasei,  sorgul care a regenerează, conține cantități ridicate de toxină. Prin urmare, acesta nu se va pășuna sau nu se va administra animalelor în stare crudă.  Cantitatea de toxină scade treptat, iar la aproximativ 30 de zile, sorgul devine sigur pentru animale, iar fermierul poate intra la o nouă coasă.

Prin urmare, atunci când sorgul este utilizat pentru cosit, prima coasă trebuie efectuată după 60 zile de la răsărit, iar următoarele coase, la 30 zile de la ultima coasă. Chiar și după această perioadă, în funcție de hibrid, trebuie văzut dacă pentru a fi utilizat în stare crudă, sorgul trebuie lăsat sau nu 2-3 zile în bătaie soarelui, după efectuarea cositului. Făcut siloz sau fân sorgul va fi liber de ori ce nivel toxic de acid cianhidric.

Sorgul stresat de secetă, arșiță sau alte cauze pedoclimatice poate elibera cantități letale de acid cianhidric.

Aici, în această situație, s-a găsit fermierul din Italia, căruia i-au murit mai multe vaci după consumul de sorg. Așa cum am menționat puțin mai sus, sorgul care trece printr-un stres, poate elibera cantități letale de acid cianhidric. În anul 2022 seceta a fost atât de puternică, încât chiar și cultura de sorg a fermierului a fost calamitata. Fermierul a vrut să fructifice măcar plantele verzi rămase pe câmp și a dus pe respectiva solă, mai multe vaci la păscut. În mai puțin de o oră, animalele au murit.

Lecția pe care respectivul fermier a plătit-o cu viața animalelor din ogradă, iar noi gratis este aceea că niciodată un sorg stresat de secetă, arșiță sau ori ce cauză nu se pășunează și nu se oferă animalelor, spre consum în stare crudă.
 
Cum un material despre tehnologia de cultivare a sorgului – data semănatului, densitate, distanța dintre rânduri, „mințirea semințelor”, vom reveni.

Sursa: agromedntor.ro