TOTUL DESPRE MANA, PUTREGAIUL, FĂINAREA ȘI CELELALTE BOLI ALE CĂPȘUNELOR

Bolile la căpșuni pot fi numeroase și pot atacă planta în diferite moduri, chiar dacă desfășurăm o cultură simplă, gospodărească sau, dimpotrivă, avem o afacere în acest domeniu, transmite AGROMEDIA, cu referire la cultivaprofitabil.ro.

Pătarea albă a frunzelor

Este cea mai răspândită boala a căpșunului. Frunzele prezintă pete circulare mici, izolate sau unite, la început roșiatice, apoi cenușii – albicioase, aureolate (înconjurate) cu un brâu roșu. Ciuperca iernează în frunzele atacate. Pentru prevenirea şi combaterea agentului patogen se va aplica unul dintre fungicide.

Pătarea roșie a frunzelor

Atacă limbul frunzelor, pedunculii și caliciul florilor. Pe frunze apar pete de 1-7 mm, circulare sau neregulate, de culoare roșie – violacee. La început, petele sunt izolate, fiind asemănătoare cu cele produse de pătarea albă a frunzelor, mai târziu, ele se măresc, confluează și ocupă suprafețe mari din frunză, iar culoarea lor devine brună, aproape negricioasă.

Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliu de rezistență sau prin apotecii care se formează pe frunzele moarte. Măsuri de combatere şi produse recomandate: aceleşi ca în cazul pătării albe.

Pătarea brună

Pe frunze apar pete circulare roșii-violacee, la început mici (2-5 mm), apoi se măresc pana la 1-2 cm. Țesuturile din dreptul petelor ne necrozează, iar când atacul este foarte puternic, frunzele se usucă în întregime. Această boală este mai puțin răspândită.

Mana comună

Aceasta atacă rizomul (la colet), pedunculii și caliciul florilor, dar mai ales fructele tinere și mature. Rizomul atacat prezintă necrozări pe porțiuni de 10-12 mm, care se extind treptat, producând uscarea plantei.

Țesuturile atacate de mană la căpșun au un aspect spongios. Fructele verzi îmbolnăvite prezintă pete brune, iar pulpa se întărește. La fructele coapte atacate, pulpa devine amăruie. Această ciupercă se transmite de la un an la altul prin spori, care rezistă în sol și în organele bolnave.

Pentru prevenirea şi combaterea agentului patogen se vor aplica tratamente foliare cu unul dintre fungicide atât la pornirea în vegetaţie, cât ș în perioada înfloritului. Dacă în perioada înfloritului există și riscul atacului putregaiului cenușiu – Botrytis cinerea, se pot aplica împreună cu fungicide specifice pentru această boală.

Mana căpșunului

Este o boala foarte periculoasă. Plantele atacate rămân de vigoare redusă, cu frunzele de la bază ofilite. Marginile foliolelor sunt ușor răsucite și cu zone roșiatice. Sistemul radicular prezintă radicele complet necrozate la exterior, care putrezesc, planta dezrădăcinându-se ușor. Ciuperca rămâne activa în sol 8-13 ani.

Vestejirea plantelor

Această ciupercă atacă rădăcinile groase și coletul, care se brunifică. Marginile foliolelor devin de asemenea brune pe o lățime de 3-4 mm. Boala progresează rapid, ducând la vestejirea plantelor. Infecția este favorizată de leziunile produse de insecte și nematozi. Ciuperca rămâne pe resturile plantelor atacate timp de 7-8 ani.

Făinarea căpșunului

Atacă frunzele și în măsură mai mică florile și fructele. Pe ambele fețe ale frunzei, dar mai frecvent pe fața inferioară, se formează o paslă albicioasă. Fructele atacate de făinare, în stadiu incipient de creștere, nu se mai dezvoltă, rămânând mici și diforme, acoperite și ele cu paslă albicioasă.

Măsuri de combatere: Pentru reducerea rezervei biologice a patogenului se recomandă cosirea şi arderea sau compostarea, resturilor vegetale infectate imediat după recoltare. De asemenea, este bine venită cultivarea de soiuri tolerante sau rezistente la atacul patogenului ca de exemplu: „Premial”, „Sunrise”, „Red Gauntlet”, „Aliso”, ş.a.

Putregaiul cenușiu

Când vorbim despre boli la căpșun, una dintre cele mai des întâlnite boli este putregaiul cenușiu. Acesta atacă florile și fructele deopotrivă. Pe vreme umedă evoluează rapid, putând distruge 50-80% din recoltă.

Infecția masivă se produce în timpul înfloritului.

Fructele atacate se brunifică și apoi putrezesc complet. Pe suprafața lor apare un înveliș cenușiu. Umiditatea ridicată din interiorul tufelor, în sezoane ploioase, dacă se mențin mai multe zile, poate produce putrezirea în masă a fructelor aflate în faza de maturare. Ciuperca rezistă pe resturile vegetale în descompunere, prin care se transmite de la un an la altul. Mulcitul cu paie poate reduce atacul cu peste 50%.

Măsuri de combatere: Una dintre principalele măsuri de combatere este cultivarea de soiuri cu toleranţă sporită la B. cinerea precum: „Red Gauntlet”, „Premial”, „Aiko”, „Elsanta”, etc. După fiecare recoltarea fructelor, se recomandă adunarea și ȋndepărtarea fructelor atacate, urmată de cosirea culturii și ȋndepărtarea resturilor vegetale la finele anului.

Preventiv se pot aplica 3-4 tratamente cu fungicide ȋn fenofazele, buton verde, buton alb, la ȋnflorirea deplină, sau la nevoie, cu 3 zile ȋnainte de recoltare.

Arsura bacteriană a frunzelor

Pe ambele fețe ale foliolelor apar pete decolorate, cu contur neregulat, de 1-4 mm lățime, delimitate de nervurile secundare. Țesuturile atacate au aspect umed, translucid și se brunifică. În condiții de umiditate ridicată, pe fața inferioară a foliolelor apare o scurgere lichidă. Cu timpul, petele confluează, distrugând porțiuni mari de limb. Bacteria se transmite de la un an la altul prin frunzele moarte căzute la sol.