De ce, în ciuda cadrului legal existent - Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului, Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, privind gestionarea ambalajelor și implementarea REP, Programul de management durabil al substanțelor chimice (2023–2030)), Moldova nu reușește să construiască un sistem funcțional de colectare și reciclare a deșeurilor agricole? Și, mai important, ce ne spun inițiativele individuale ale unor fermieri despre potențialul de autoreglare a sectorului agricol în lipsa unui cadru național coerent?
În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem organizat de colectare și eliminare a ambalajelor provenite de la produsele de uz fitosanitar. Ambalajele utilizate de către fermieri sunt, în multe cazuri, arse sau aruncate pe câmpuri, ceea ce reprezintă un pericol major pentru mediu și sănătatea publică, se arată în raportul Cu privire la realizarea prevederilor Programului de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030, prezentat de Ministerul Mediului.
Acolo unde statul întârzie, unii fermieri aleg să acționeze singuri, forțați de standarde, motivați de piețe externe sau ghidați de simțul responsabilității. Am discutat cu trei fermieri din domenii diferite: pomicultură, zootehnie și culturi de câmp despre cum gestionează aceste deșeuri. Fiecare are o abordare proprie, resurse limitate și soluții locale.
Nicu Pascal, pomicultor: „Ambalajele le spălăm, le sortăm. Resturile vegetale rămân în câmp”
Nicu Pascal, pomicultor din raionul Nisporeni, care gestionează cele mai moderne livezi de cireș din țară, certificat Global G.A.P., a integrat principiile de mediu în activitatea zilnică. Dincolo de cerințele impuse, el a înțeles că buna gestionare a resurselor este o investiție în durabilitatea propriei afaceri.În pomicultură, ne-am obișnuit cu ideea că trebuie să gospodărim corect, altfel totul se întoarce împotriva ta - în sol, în apă, în aer. Cu ambalajele fitosanitare nu e simplu. Toate flacoanele, canistrele, sacii, tot ce ține de produse fitosanitare, le adunăm separat. Prima regulă e să le spălăm bine, de trei ori. Apa de clătire o folosim în soluțiile de stropire pentru a nu contamina solul. Ulterior, scoatem etichetele, rupem foliile, scoatem capacele, găurim recipientele – sunt cerințe stricte. Într-un an, adunăm cam 4 metri cubi de ambalaje de la produse fitosanitare. E muncă, a trebuit să instruim personalul, dar dacă vrei să fii corect, o faci.
Avem încăperi speciale, unde punem plasticul separat, cartonul separat. Le-am colectat mai bine de 3-4 ani. Dar apoi am început să colaborăm cu o companie care le colectează, spune fermierul.
La resturile vegetale e mai simplu. Nu le ardem niciodată și nu scoatem nimic din livadă. Tot ce înseamnă crengi, frunze, resturi de la tăieri, le tocăm cu un tocător special și le împrăștiem pe sol. Astfel, ele devin o resursă valoroasă, acestea nu sunt deșeuri! Acoperă solul, țin umiditatea, reduc apariția buruienilor, protejează solul de eroziune. Agricultura sustenabilă începe cu gesturi simple, spune Nicu Pascal.
Ana Pancrat, fermă zootehnică: „Separăm masa solidă, compostăm, refolosim. Gunoiul e hrană pentru pământ”
O altă categorie o formează deșeurile organice rezultate din creșterea animalelor (gunoi de grajd, dejecții lichide), care, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot conduce la poluarea solului și a apelor subterane. Pentru a preveni aceste efecte, este necesară dotarea fermelor cu platforme de compostare, bazine de stocare și tehnologii moderne de valorificare a acestor deșeuri ca îngrășământ organic. Un astfel de exemplu este ferma Anei Pancrat din raionul Edineț, considerată un model de digitalizare în zootehnie.
De ani buni, folosim un plugușor mecanic care colectează zilnic masa solidă — paie și dejecții de la vaci. Materialul ajunge într-un separator care îl împarte: partea solidă merge într-un spațiu pentru fermentare, iar lichidul este direcționat într-un rezervor. Partea solidă o refolosim ca așternut în boxe. Este igienică, caldă și ne reduce costurile. Ce rămâne, compostăm și împrăștiem pe câmpuri cu o remorcă specializată.
Iarna e mai dificil, așa că avem un program automat de curățare la fiecare oră, să evităm înghețul. Fracția lichidă ajunge într-o lagună, de unde o pompa o transferă pe terenuri. Ne-am dori și un utilaj de injectare direct în sol, ca să pierdem mai puțin azot.
Visul meu e să avem un roboțel special pentru grajduri, ce curăță dejecțiile, le aspiră și le depozitează într-un buncăr. Ar reduce enorm din volumul de muncă și ar păstra grajdul mult mai curat și igienic, explică Ana Pancrat.
Ion Borcilă, cultura mare: 1,26 tone de ambalaje fitosanitare reciclate într-un an
Pentru fermierii din sectorul culturilor de câmp, cea mai mare provocare la capitolul deșeuri rămâne gestionarea ambalajelor fitosanitare - recipiente de plastic și carton în care vin erbicidele, fungicidele sau îngrășămintele lichide. Timp de ani de zile, aceste materiale ajungeau frecvent arse sau îngropate, în lipsa unei alternative funcționale. Ion Borcilă, agricultor cu experiență, gestionează peste 1 000 de hectare de teren arabil în raionul Florești și spune că abia în ultimii ani a reușit să implementeze o soluție sustenabilă: colaborarea cu o companie de colectare a deșeurilor agricole din plastic.
Într-un an, am predat în total 530 de kilograme de plastic și 730 de kilograme de carton, toate ambalaje fitosanitare. Lucrez deja de doi ani cu ei. E ordine, e trasabilitate. Înainte, ca și toți colegii noștri, le puneam într-un butoi și le ardeam. Nu era legal, dar nici altă opțiune nu aveam.
În ceea ce privește resturile vegetale, tot ce rămâne după recoltare, paie, resturi de tulpini, fragmente de plante, mărunțim direct în câmp. Lăsăm uniform pe sol, astfel încât să funcționeze ca mulci, un strat protector, sau îngrășământ natural. În felul acesta, materia vegetală se descompune treptat, aduce carbon organic înapoi în sol și îmbunătățește structura lui.
Ambalajele de pesticide se transformă în delimitatoare de viteză
Deșeurile periculoase din agricultură nu trebuie să rămână o problemă. Cu un sistem funcțional de colectare și reciclare, ele pot fi transformate în soluții concrete, cum ar fi delimitatoarele de viteză folosite pe drumuri.Noi oferim un serviciu gratuit fermierilor din Republica Moldova pentru colectarea ambalajelor de la produsele de protecție a plantelor. Lucrăm cu distribuitorii de inputuri agricole, dar pentru că nu toți dispun de depozite special amenajate pentru depozitarea acestor deșeuri, mergem și direct la fermieri pentru a le colecta. De asemenea, desfășurăm campanii de informare și instruire în teritoriu, prin care explicăm clar care sunt obligațiile legale și cum se poate face gestionarea deșeurilor în mod responsabil.
Deșeurile colectate sunt livrate unei companii locale de reciclare a plasticului, care testează deja posibilitatea de a le transforma în produse utile, cum ar fi delimitatoare de viteză pentru drumuri și paleți. Dacă la început răspunsul fermierilor era unul sceptic, acum, acesta este din ce în ce mai pozitiv și receptiv – dovadă că un astfel de sistem poate funcționa și în Republica Moldova, explică Victoria Chiriac, responsabilă de colectarea ambalajelor fitosanitare, Fundația „Eco Save” Moldova, o organizație neguvernamentală activă de peste 10 ani, specializată în protecția mediului și promovarea sustenabilității.
Ministerul Agriculturii anunță un prim plan de responsabilizare a distribuitorilor
Ministerul Agriculturii ne-a informat că în curând va lansa o primă inițiativă de coagulare a eforturilor din partea furnizorilor și distribuitorilor de produse fitosanitare, care, potrivit legislației, sunt obligați să implementeze mecanismul REP - responsabilitatea extinsă a producătorului - și să colecteze ambalajele goale de la clienți.Este, de fapt, o primă tentativă de a pune bazele unui sistem organizat, prin care furnizorii să-și îndeplinească responsabilitățile legale într-un mod coordonat și eficient, prin constituirea unei Asociații și desemnarea unui operator autorizat care să se ocupe de colectare, transport și reciclare. Astăzi, aceste obligații sunt tratate în mod individual, iar lipsa unui cadru comun duce la ineficiență, costuri ridicate și o trasabilitate greu de urmărit, explică Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Ministerul anunță că la 3 decembrie 2025 la Chișinău urmează să aibă loc un eveniment care va reuni distribuitori, fermieri și autorități, în cadrul căruia Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, va prezenta un model funcțional de colectare a ambalajelor fitosanitare, care poate fi replicat și în Republica Moldova. Asociația își propune să se extindă și în țara noastră.
Ne dorim ca furnizorii din Republica Moldova să înțeleagă beneficiile unui astfel de sistem comun și să participe activ la dezvoltarea lui. Într-o etapă ulterioară, va fi necesară colaborarea și din partea fermierilor, în special în ceea ce privește colectarea corectă și predarea ambalajelor, dar fără a le transfera acestora costuri, a subliniat Vasile Șarban.
Oleg Calestru, manager de proiecte la AIPROM, spune că Asociația se pregătește să lanseze un proiect de colectare și reciclare a ambalajelor din agricultură, în special a celor utilizate pentru produse de protecție a plantelor.
Proiectul, care se va numi SCAPA, este gândit ca un model organizat și funcțional, inspirat din experiența de succes a României, unde rata de colectare a atins 90% din volumul ambalajelor puse pe piață. Ne propunem să adaptăm această practică la contextul local din Republica Moldova, dezvoltând un sistem național eficient, care să ușureze procesul pentru toți actorii implicați, explică Oleg Calestru.
El afirmă că pentru asta, va fi încheiat un contract cu un operator de pe piața locală, autorizat pentru gestionarea acestui tip de deșeuri.
Împreună cu acest partener, intenționăm să construim o rețea extinsă de centre de colectare în toată țara, astfel încât fermierii să poată preda ambalajele în puncte fixe din apropiere sau printr-un sistem logistic accesibil, gândit special pentru zonele cu volume mai mici sau distanțe mari. În acest proces, vom colabora și cu distribuitori care dețin depozite în regiuni agricole importante.
Totodată, vom derula o componentă puternică de informare și comunicare. Deși există o lege din 2016 care prevede obligația de returnare a ambalajelor, iar din 2022 sistemul SIA a început să funcționeze, în practică încă sunt multe dificultăți. Fermierii știu ce trebuie să facă, dar se confruntă cu lipsa timpului, a resurselor, a spațiilor sau a transportului, a mai explicat Oleg Calestru.
În România, sistemul SCAPA colectează anual peste 1000 de tone de ambalaje fitosanitare printr-o colaborare între producători și distribuitori, în baza unui mecanism REP funcțional. Astfel, România a atins performanța de 90% din cantitatea de ambalaje de la inputuri agricole reciclate anual. Moldova, deși are prevederi legale similare, nu are încă o structură organizată care să le pună în aplicare.
Alte planuri privind gestionarea corectă a deșeurilor agricole
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că lucrează în prezent la mai multe inițiative pentru a reglementa și sprijini gestionarea corectă a deșeurilor agricole. Una dintre acestea este crearea Unității de Procesare a Subproduselor de Origine Animală (USPOA).Este un proiect finanțat cu peste 20 de milioane de lei din fonduri externe, destinat procesării resturilor de la abatoare, carcaselor, produselor necomestibile. Unele vor fi transformate în hrană pentru animale, altele - distruse conform standardelor de mediu. Cum va funcționa acest proiect abia urmează să stabilim, spune Vasile Șarban.
O altă idee care ar urma să fie pusă în practică este procurarea și distribuirea gratuită a lăzilor dpentru compostare către gospodăriile rurale. Dar pentru asta Ministerul va trebui să identifice fonduri externe.
Ne dorim ca frunzele, crengile, iarba cosită - toate resturile vegetale - să fie compostate, nu arse. Asta înseamnă să dotăm oamenii, dar și să îi educăm, mai spune Vasile Șarban.
Deșeurile agricole nu dispar singure, iar lipsa unui sistem funcțional nu înseamnă absența responsabilității. Cazurile celor trei fermieri arată că atunci când statul ezită, inițiativa individuală poate umple temporar golul, mai ales când e stimulată de cerințe de piață sau presiuni de mediu.
Totuși, această autoreglare nu este suficientă. Fără infrastructură națională, coordonare între furnizori și autorități, fără un cadru clar pentru implementarea responsabilității extinse a producătorilor, eforturile rămân izolate. Și oricât de inovatoare ar fi soluțiile locale, ele nu pot compensa o lipsă sistemică.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media in Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.