Economia circulară nu este despre deșeuri, este despre crearea de lanțuri de valoare. Resursele care rezultă dintr-un proces pot deveni materie primă pentru alt proces, a explicat Aurelia Bahnaru, reprezentant A.O. Centrul de instruire și consultanță E-Circular.
De la tescovină la produse cu valoare adăugată
Procesul de vinificație generează cantități semnificative de subproduse – tescovină, ciorchini, semințe, drojdii – care, în lipsa unei gestionări eficiente, sunt eliminate sau valorificate minimal. În realitate, aceste materiale pot fi integrate în alte lanțuri economice.
Aceleași substanțe, aceleași componente care rezultă din procesul de producție pot fi utilizate în alte domenii – în industria alimentară, farmaceutică sau cosmetică, a menționat Bahnaru.
Potrivit datelor prezentate, din subprodusele viticole pot fi obținute:
- polifenoli și antioxidanți pentru suplimente și cosmetice;
- acid tartric utilizat în industria alimentară;
- pectină – agent de îngroșare;
- compost sau biomasă pentru agricultură.
Ambalajele – cea mai mare sursă de impact
Unul dintre cele mai mari costuri de mediu în vinificație este legat de ambalaje, în special de sticlă.
Sticla rămâne unul dintre cele mai sigure materiale pentru contactul cu alimentele, dar problema este utilizarea ei de unică folosință, arată analiza ciclului de viață prezentată în cadrul în cadrul Conferinței Naționale Vitivinicole.
Datele indică faptul că reutilizarea unei sticle de până la 8 ori poate reduce emisiile cu 1,7–2,6 kg CO₂ per unitate; sistemele de returnare pot atinge rate de colectare de până la 95%. Cu toate acestea, reutilizarea este îngreunată de lipsa standardizării.
8 din 10 sticle au un design specific de brand și nu respectă formate standardizate, ceea ce complică procesele de reutilizare, susține Aurelia Bahnaru.
Cooperarea între producători, soluție pentru reducerea costurilor
Un alt model promovat în economia circulară este utilizarea în comun a echipamentelor și resurselor.
Este un model de afacere care presupune partajarea echipamentelor. Mai mulți producători pot investi împreună și utiliza aceleași resurse, ceea ce permite accesul la tehnologii mai performante, a explicat Aurelia Bahnaru.
Această abordare poate reduce costurile investiționale și crește eficiența utilizării echipamentelor în sector.
Compostul – soluție simplă, dar cu standarde
În practică, una dintre cele mai accesibile soluții pentru crame rămâne compostarea subproduselor biodegradabile. Totuși, calitatea acestuia este esențială.
Nu vorbim despre orice compost, ci despre un compost de calitate, care respectă standardele. În lipsa tehnologiilor adecvate, rezultatul va fi unul de calitate joasă, a subliniat experta.
În Republica Moldova, legislația permite compostarea materialelor biodegradabile, cu condiția ca procesul să nu afecteze mediul sau sănătatea populației. Gestionarea deșeurilor din vinificație nu este responsabilitatea autorităților locale, ci a operatorilor economici.
Responsabilitatea pentru deșeurile generate în procesul de producție aparține fiecărui producător. Este importantă nu doar valorificarea, dar și evidența acestora, a precizat Aurelia Bahnaru.
Legea nr. 209/2016 obligă producătorii să reducă volumul de deșeuri, să utilizeze ambalaje reciclabile și să asigure colectarea separată și valorificarea acestora. Economia circulară în vinificație nu presupune doar tehnologii noi, ci o schimbare de perspectivă.
Trebuie să privim deșeurile ca pe resurse și să analizăm în ce alte industrii pot fi utilizate. Este vorba despre cooperare și crearea de valoare suplimentară, a concluzionat experta.
În condițiile actuale, valorificarea subproduselor și reutilizarea resurselor pot deveni elemente-cheie pentru competitivitatea cramelor locale.