Documentul analizează sondele existente și documentația tehnică din arhivele Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, evidențiind două categorii de resurse geotermale:
Geotermia de suprafață – utilizează resurse cu temperaturi sub 30°C, disponibile la adâncimi de până la 400 de metri. Aceasta poate fi o soluție sustenabilă pentru asigurarea confortului termic în clădirile rezidențiale, comerciale și industriale, dar și pentru răcirea acestora în sezonul cald, prin utilizarea aceleiași infrastructuri.
Geotermia profundă – exploatează pânze de apă subterane cu temperaturi cuprinse între 30°C și 200°C, la adâncimi între 500 și 3.000 de metri. Aceasta poate fi utilizată pentru încălzirea rețelelor urbane, în procese industriale (abur, aer cald, apă caldă), agricultură (încălzirea serelor, piscicultură, uscătoare) și pentru aplicații recreative (piscine, centre termale, băi de aburi).
Etapele de dezvoltare a sectorului geotermal
Pentru testarea și implementarea tehnologiilor geotermale, documentul propune lansarea unor proiecte pilot în perioada 2027-2029, vizând integrarea acestor sisteme cu infrastructura energetică existentă. Primele locații vizate includ:
- Municipiul Chișinău – sonda Ghidighici, care oferă temperaturi de până la 53°C la adâncimea de 1.140 m;
- Cahul – sonde la adâncimi de 500-600 m;
- Florești (Gura Căinarului și Mărculești) – sonde cu potențial de utilizare pentru încălzire și producerea de energie.
În perioada 2030-2033, strategia prevede extinderea sistemelor de încălzire geotermală în municipii și zone rurale, precum și construirea de noi centrale geotermale. Costurile estimative pentru dezvoltarea sectorului geotermal se ridică la aproximativ 300 milioane de euro în următorii 12 ani, incluzând investiții în construcția, instalarea și modernizarea infrastructurii necesare.
Pași esențiali pentru implementare
Pentru valorificarea eficientă a potențialului geotermal, autorii documentului propun:
- Realizarea studiilor geologice și de fezabilitate pentru o mai bună evaluare a resurselor disponibile;
- Elaborarea unei hărți naționale a resurselor geotermale, care să ofere o imagine clară asupra zonelor cu cel mai mare potențial energetic;
- Crearea unui cadru juridic și de reglementare adaptat, care să faciliteze atragerea investițiilor și implementarea proiectelor.
Prin adoptarea acestei strategii, Republica Moldova poate transforma energia geotermală într-o soluție viabilă pentru securitatea energetică națională, reducerea emisiilor de carbon și stimularea tranziției către un sistem energetic sustenabil și resilient.
Puteți accesa studiul AICI.
Studiul este realizat în cadrul Programului Global Cleantech Innovation Programme in Moldova (GCIP Moldova), care este un program al Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), finanțat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) și implementat în Republica Moldova de către IP Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED).