Borceagul este o cultură temporară, semănată primăvara devreme, formată dintr-un amestec de plante precum măzăriche și ovăz, sau mazăre furajeră și orz. Acestea cresc în simbioză: leguminoasele fixează azotul atmosferic în sol, iar gramineele oferă masă verde bogată, asigurând o dezvoltare echilibrată a culturii.
Cultivarea borceagului de primăvară
Cultivarea borceagului începe cu alegerea unui teren potrivit. Deși este o cultură rustică și adaptabilă, cele mai bune rezultate se obțin pe soluri cu textură mijlocie, bine drenate și cu un pH cuprins între 6,0 și 7,5. Terenurile prea acide sau nisipoase nu sunt ideale pentru dezvoltarea echilibrată a amestecului de plante.Lucrările solului joacă un rol important în pregătirea patului germinativ. Dacă se dorește înființarea culturii pe un teren liber din toamnă, se recomandă o arătură adâncă înainte de iarnă. În primăvară, imediat ce condițiile permit, se face o lucrare cu combinatorul sau discul, urmată de grăpat pentru mărunțirea și nivelarea solului.
Momentul optim de semănare este în luna martie, cel târziu început de aprilie. Este important ca semănatul să se facă devreme, înainte ca solul să piardă umiditatea acumulată peste iarnă. Un semănat întârziat, mai ales într-un an secetos, poate duce la o răsărire slabă și o dezvoltare întârziată a plantelor.
Amestecul de semințe variază în funcție de scopul culturii, dar cel mai frecvent se folosesc 80–100 kg/ha de măzăriche și 50–70 kg/ha de ovăz sau orz. Acestea se amestecă și se seamănă împreună, folosind semănători clasice pentru cereale. Adâncimea de semănare este de aproximativ 4–6 cm, pentru a asigura un contact bun cu solul și o răsărire uniformă.
Odată înființată, cultura de borceag nu necesită îngrijiri speciale. Datorită dezvoltării rapide a gramineelor, buruienile sunt înăbușite eficient, iar fertilizarea nu este necesară, deoarece leguminoasele aduc azot natural în sol. În cazul unei primăveri ploioase și cu vegetație excesivă, se poate face o cosire ușoară pentru aerisirea culturii.
Recoltarea se face în funcție de destinația culturii. Dacă borceagul este folosit pentru furaj, cosirea trebuie făcută în stadiul de bob de lapte al măzărichii și burduf la ovăz – acesta este momentul cu cel mai ridicat conținut de proteină și digestibilitate pentru animale. Dacă se folosește ca îngrășământ verde, atunci masa vegetală se încorporează în sol înainte de înflorire, pentru a evita pierderea azotului și pentru a stimula formarea de humus.
Beneficiile borceagului de primăvară
Pe lângă valoarea sa ca nutreț de calitate superioară, borceagul are un efect profund pozitiv asupra solului. Fixarea naturală a azotului reduce nevoia de îngrășăminte chimice la cultura următoare, iar materia organică rezultată din plantele încorporate îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei și încurajează activitatea biologică.Este o cultură ideală pentru rotația cu cereale sau porumb, mai ales pe terenurile care au nevoie de refacere. În plus, prin faptul că protejează solul de eroziune și suprimă buruienile, borceagul contribuie activ la sănătatea și echilibrul ecosistemului agricol.