MUȘTARUL, PLANTA DE ACOPERIRE CARE AFÂNEAZĂ SOLUL ȘI PROTEJEAZĂ RECOLTA VIITOARE

Muștarul face parte din aceeași familie botanică precum rapița, broccoli, conopida sau napii – cruciferele. Deși este cultivat de secole pentru semințe, în ultimii ani el a devenit o alegere frecventă a fermierilor ca plantă de acoperire. Rolul său agronomic merge mult dincolo de simpla acoperire a solului: rădăcinile pătrund adânc, structurează terenul și reduc semnificativ riscul de eroziune sau băltiri.
 
Când și cum se seamănă muștarul
Muștarul se însămânțează, de regulă, imediat după recoltarea culturilor de vară, în iulie–august. Doza recomandată este de 15–20 kg/ha, cu adâncimea de semănat de 2–3 cm. Planta germinează rapid și în doar câteva săptămâni acoperă complet solul, formând un strat vegetal dens. În funcție de condițiile climatice, muștarul poate înflori încă din septembrie, aducând beneficii și pentru polenizatori.
 
Beneficiile pentru sol și biodiversitate
Rolul principal al muștarului este de a afâna solul. Rădăcinile pivotante creează canale care favorizează pătrunderea apei și a oxigenului, ceea ce se traduce printr-o structură mai bună și un teren mai stabil. În același timp, muștarul fixează azotul și mobilizează elemente nutritive, reducând pierderile prin levigare. Biomasa produsă la suprafață rămâne pe câmp și, după descompunere, îmbogățește solul în materie organică, baza formării humusului.
 
Florile galbene atrag albinele și alte insecte polenizatoare într-o perioadă în care resursele de hrană sunt limitate. În acest fel, muștarul susține biodiversitatea și asigură un habitat protector pentru fauna utilă.
Muștarul este o cultură de acoperire care îngheață peste iarnă. Temperaturile negative distrug partea aeriană, iar resturile vegetale se transformă treptat în hrană pentru microorganisme, râme și gândaci. În iernile mai blânde, când plantele supraviețuiesc, acestea pot fi cosite sau încorporate mecanic în primăvară. În ambele cazuri, efectul este același: un sol mai bogat, mai afânat și mai pregătit pentru culturile de bază.
 
Ce semănăm după muștar
Alegerea culturii următoare trebuie făcută cu atenție. Fiind o cruciferă, muștarul nu este recomandat ca premergător pentru alte crucifere, precum rapița, varza sau conopida, pentru a evita transmiterea bolilor și dăunătorilor specifici familiei (sclerotinia, puricii cruciferelor). În schimb, muștarul este un excelent premergător pentru cerealele păioase, porumb sau leguminoase, care beneficiază de azotul eliberat și de solul bine structurat.
 
Deși nu aduce venit direct prin vânzare, muștarul ca plantă de acoperire este o investiție agronomică inteligentă. Fermierii care îl introduc în rotația culturilor constată o reducere a cheltuielilor pentru fertilizare, o mai bună rezistență a solului la stres climatic și recolte mai stabile pe termen lung.