CULTIVAREA RAPIȚEI PENTRU VIITOR: Recomandările experților pentru fermieri

Rapița rămâne o cultură esențială în multe rotații agricole, dar condițiile actuale o fac tot mai dificil de întreținut. Fermierii se confruntă cu secetă la semănat, atacuri de dăunători, boli transmise prin sol și înghețuri târzii, la care se adaugă restricțiile privind pesticide și îngrășămintele. Toate acestea ridică întrebarea firească: mai are rapița viitor?
 
Potrivit specialiștilor, răspunsul depinde de modul în care fermierii își adaptează strategiile. Consultantul german Frank Brunn explică faptul că o cauză majoră a problemelor actuale este rotația prea scurtă a culturilor, unde rapița revine la fiecare doi-trei ani pe aceeași solă. Experiența arată că extinderea rotației la cel puțin patru ani, iar acolo unde este posibil chiar cinci, reduce semnificativ presiunea bolilor și contribuie la creșterea randamentului. În același timp, introducerea unor culturi premergătoare precum leguminoasele poate aduce un avantaj rapiței, care valorifică mai bine azotul disponibil și dezvoltă rădăcini mai puternice.
 
Rene Brand, specialist în soiuri, atrage atenția asupra schimbărilor climatice și a efectului acestora asupra dezvoltării plantelor. Temperaturile tot mai ridicate din toamnă accelerează creșterea rapiței, ceea ce duce la consumarea rapidă a rezervelor de azot din sol. În lipsa unei fertilizări adaptate, plantele intră în iarnă mai vulnerabile și pierd potențial de producție. De aceea, strategiile de fertilizare trebuie regândite, cu aplicări fracționate și suplimentarea sulfului pentru a îmbunătăți utilizarea azotului.
 
Un alt aspect esențial îl reprezintă alegerea momentului semănatului. Semănatul prea devreme favorizează atacurile muștei frunzelor de varză, iar cel întârziat expune cultura puricilor de rapiță. În aceste condiții, tratamentele la sămânță rămân necesare, chiar dacă efectul lor este mai redus decât în trecut. Utilizarea datelor meteo locale și ajustarea datei de semănat în funcție de condițiile specifice fiecărei ferme pot face diferența.
 
Apar noi oportunități prin soiurile de tip „stolon”, rezultate din încrucișarea rapiței de vară cu cea de iarnă, care permit semănatul mai târziu, chiar și până la jumătatea lunii octombrie, fără pierderi majore de randament. În plus, tehnologia de semănat de precizie începe să câștige teren, mai ales în contextul costurilor ridicate ale semințelor și al limitărilor privind fertilizanții. Aceasta asigură o distribuție uniformă a plantelor, o răsărire mai bună și o utilizare mai eficientă a resurselor.
 
Concluzia experților este că rapița are în continuare viitor în fermele europene, dar numai printr-o abordare flexibilă și adaptată. Extinderea rotației culturilor, alegerea premergătoarelor potrivite, fertilizarea inteligentă, semănatul la momentul optim și utilizarea noilor soiuri și tehnologii sunt elementele care pot face diferența între o cultură vulnerabilă și una profitabilă.

Sursa: Agrarheute