SORGUL, O ALTERNATIVĂ A PORUMBULUI PENTRU SILOZ IN CONDIȚII DE SECETĂ

Temperaturile ridicate din timpul verii afectează porumbul pentru siloz și masă verde. Cultura de sorg poate fi o alternativă a porumbului la siloz și masă verde, datorită toleranței sale la secetă și pretenții moderate față de climă și sol. Astfel, sorgul poate fi o bună oportunitate pentru locurile cu un sol mai sărac, afectate de arșiță și secetă. Pe solurile nisipoase, pe sărături, acolo unde porumbul dă rezultate slabe, sorgul poate fi o soluție.
 
Dintre plantele furajere anuale cultivate în Moldova sorgul are rezistenţa cea mai ridicată la secetă, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat. Sorgul este în plină expansiune în Europa, deoarece are un consum redus de apă și se adaptează mai bine la schimbările climatice. Se estimează, că suprafeţele de sorguri furajere sunt de cca 40000 ha în Uniunea Europeană.
 
Această cultură în ultimii ani a început să câștige teren și în Republica Moldova. Hibrizii de sorg la boabe, care sunt omologaţi în Moldova precum, Moldovenesc 40, Moldovenesc 51, Porumbeni 8 în unii ani au depăşit hibrizii de porumb cu 1,0-2,6 t/ha, iar în raionul Basarabeasca productivitatea sorgului pentru boabe raportat la porumb a fost mai mare cu 3,4-3,8 t/ha.
 
Totodată trebuie menționat, că în rația animalelor îndeosebi și în rația vacilor mulgătoare se resimte un deficit de proteine, iar silozul obținut din porumb folosit în furajarea animalelor în mare parte are un conținut redus de proteine. Cât privește sorgul sub formă de siloz el are aceeaşi valoare ca şi porumbul pentru siloz şi se însilozează foarte uşor datorită conţinutului ridicat de hidraţi de carbon, dar conține cu 1-2% proteine mai mult, față de porumb. Prin compoziția sa chimică, valoarea energetică și conținutul proteic ridicat, precum și prin sensibilitatea scăzută la micotoxine, sorgul prezintă avantaje importante în furajarea animalelor, integrânduse perfect atât în rațiile monogastricelor, cât și în cele ale bovinelor.
 
În scopul sporirii producției și calității nutrețurilor, sorgul poate fi semănat și în amestec cu alte culturi, spre exemplu, cu porumbul sau soia, deoarece în astfel de comunități se pot obţine populaţii complexe, cu o plasticitate biologică mai mare decât culturile pure. Aceste populaţii sunt capabile să aducă un randament sporit prin obţinerea unor producţii mai mari de calitate superioară. Astfel de studii sau efectuat în zona Centrală a Moldovei în cadrul Institutului de Microbiologie și Biotehnologie în laboratorul de agrocenoze privind cultivarea amestecul de sorg cu soia.
 
Au fost încercaţi hibrizii de sorg: Moldovenesc 40 și Moldovenesc 51 în asociere cu soia, în scopul creării noilor agrofitocenoze, conform schemelor de însămânţare. Ca rezultat, cea mai înaltă recoltă la un hectar, atât în condiţii de irigare cât şi fără irigare, a fost obţinută la varianta sorg-soia după schema 2:1 (două rânduri de sorg şi un rând de soia) - cca 63 t/ha masă verde (irigare) şi 48 t/ha (fără irigare).
 
Cercetările efectuate au demonstrat, că amestecul sorg-soia are o calitate şi o valoare nutritivă înaltă, la fel şi masa obţinută de siloz. În cadrul cercetările efectuate s-a demonstrat, că ponderea soiei în amestec poate ajunge până la 29,3% pe agrofondurile regulate, asigurând în acest mod un spor considerabil de proteină la o unitate de suprafaţă.
 
Conţinutul de proteină brută în masa vegetală a amestecului, în comparaţie cu semănatul în cultură pură, s-a mărit de la 6,9% la 9,4-10%. Masa de siloz a avut o culoare apropiată plantelor verzi, conţinutul de proteină brută a constituit 15-18%, grăsime brută - 2,5%, în timp ce silozul pregătit numai din sorg semănat pur - 8-10% şi, respectiv, 1,5-1,8%.
 
Amestecul de sorg și soia a fost semănat cu distanța dintre rânduri de 45 cm. Perioada optimală de recoltare a acestui amestec de culturi semănat in raportul 2:1 a fost – formarea boabelor de sorg, și de umplere a boabelor la soia. În rezultatul experienților s-a dovedit că hibrizii de sorg de talie medie și soiurile de soia de înălțime nu prea mare sunt compatibili, având (120- 130 cm sorgul și soia 75-80 cm înălțime), cât și corespunderea stadiilor de dezvoltare.
 
La sorg, sistemul radicular este compus din mai multe firișoare și este mai la suprafața solului, iar la soia sistemul radicular are formă pivotantă. Anume așa dispersare a sistemului radicular permite utilizarea eficientă a umiidității și elementelor nutritive din profilul solului.
 
Astfel de experienţe au fost efectuate și de către Institutul de cercetări pentru culturile de câmp „Selecţia„ utilizându-se amestecul dintre porumb și soia. Experiențele efectuate au demonstrat, că în condiţiile Moldovei, cele mai bune rezultate se obţin prin metoda semănatului porumbului şi soia după schema 2:1, adică, două rânduri de porumb şi un rând de soia.
 
Prin astfel de metodă de semănat în medie pe cinci ani s-au obţinut câte 26,4 tone la hectar de masă verde, unde ponderea soiei în această masă a constituit 23,6%. De pe fiecare hectar s-au obţinut cu câte 90-100 kg de proteină digestibilă mai mult, comparativ cu suprafeţele semănate pur.
 
În practică au fost implementate astfel de amestecuri dintre porumb la siloz cu soia, dar nu au avut o largă răspândire, probabil din necorespunderea soiurilor privind stadiile de dezvoltare ale plantelor de porumb și soia luate în amestecuri. În experiențele efectuate la Ezăreni-Iași (România) cea mai bună proporţie din suprafaţă sa dovedit pentru amestecul de porumb şi soia cea de 65% porumb şi 35% soia, cu un spor de 8,7% faţă de cultura pură, iar amestecul de 50% porumb şi 50% soia, cu 6,2% mai mare decât producţia din cultura pură.
 
Bibliografie: SORGUL - O ALTERNATIVĂ A PORUMBULUI PENTRU SILOZ IN CONDIȚII DE SECETĂ ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE. Crîșmaru Valentin, doctor în științe agricole, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Ecologie şi Geografie, MECC.