Deși cultura fusese deja recoltată, analiza tulpinilor rămase pe câmp a scos la iveală prezența microscleroților în zona coletului și a rădăcinilor – semn clar al infecției cu Macrophomina phaseolina. Situația este îngrijorătoare, mai ales că în zonă se practică tehnologii no-till și rotații foarte scurte de culturi, precum floarea-soarelui – grâu – rapiță – porumb – floarea-soarelui. Această succesiune favorizează acumularea patogenilor specifici și compromiterea sănătății solului.
Prezența acestui fung la rapiță a mai fost raportată în trecut în țări precum Statele Unite, Argentina și Australia, dar literatura de specialitate pe acest subiect rămâne limitată. Totuși, se cunoaște că patogenul are un spectru larg de plante gazdă, inclusiv porumbul, ceea ce ridică semne de întrebare asupra posibilei extinderi a infecțiilor și la această cultură.
Cum se manifestă boala
Primele simptome apar în perioada înfloritului, când plantele afectate se ofilesc în timpul zilei și își revin seara, pe fondul scăderii temperaturilor. În faze mai avansate, ofilirea devine permanentă, iar plantele se usucă. La nivel de parcelă, boala se manifestă sub formă de vetre alungite cu plante pipernicite sau uscate.
În timpul umplerii semințelor, simptomele sunt mai evidente: ofilirea frunzelor, pete maronii pe tulpini, uscarea ramurilor laterale, senescență prematură și formarea microscleroților negri în țesuturile rădăcinii și bazei tulpinii. Acestea conferă un aspect cărbunos plantelor, care devin fragile și pot fi smulse cu ușurință din sol.
Fungul infectează plantele în stadii timpurii, în condiții de sol uscat și temperaturi de peste +32°C, în special în perioade de stres hidric. Microscleroții pot rămâne viabili în sol mai mult de un deceniu, ceea ce complică eradicarea.
Ce soluții există?
Deocamdată, nu există tratamente chimice eficiente sau fungicide omologate împotriva Macrophomina phaseolina. Singurele metode viabile de prevenție sunt cele agrotehnice: rotația culturilor pe o perioadă de cel puțin patru ani, utilizarea hibrizilor toleranți sau rezistenți, irigarea în perioadele de secetă și controlul buruienilor care pot servi ca plante gazdă alternative.
Având în vedere amploarea pe care o poate lua această infecție, specialiștii atrag atenția asupra necesității unui management agricol sustenabil, care să includă măsuri preventive riguroase și monitorizare continuă a culturilor. În condițiile schimbărilor climatice și ale intensificării agriculturii, Macrophomina phaseolina ar putea deveni o boală problematică pentru culturile oleaginoase.