După ieșirea din repaus, larvele pătrund în lăstari tineri, unde sapă galerii longitudinale. Acest tip de atac slăbește semnificativ vigoarea pomului, iar în cazurile severe poate compromite întreaga ramură. În perioada de vară, larvele generațiilor următoare atacă și fructele tinere, penetrându-le prin zona pedunculului.
Simptome și pagube
Semnele vizibile de infestare includ ofilirea și uscarea lăstarilor terminali, curgerea de gome din lăstari și, mai rar, galerii în fructe însoțite de excremente larvare. Atacul are un efect direct asupra dezvoltării pomului, cu impact asupra formării coroanei, dar și asupra recoltei, prin pierderi calitative și cantitative.
În luna iunie, molia vărgată la piersic (Anarsia lineatella) este activă, fiind perioada în care generația I este în plină desfășurare, iar în unele regiuni deja începe generația a II-a.
Iată ce se întâmplă în această perioadă:
- Larvele active atacă lăstarii tineri, formând galerii în interiorul acestora – e momentul în care vezi ofilirea vârfurilor de creștere.
- Adulții (fluturii) sunt activi în zbor, depun ouă, iar larvele eclozează rapid în funcție de temperatură. Monitorizarea cu capcane feromonale este esențială acum.
- În zonele mai calde, la sfârșitul lunii iunie, poate începe și atacul pe fructe, mai ales dacă tratamentele nu au fost aplicate corect la începutul lunii.
Monitorizare și prognoză
Pentru un control eficient, este esențială monitorizarea zborului adulților cu ajutorul capcanelor feromonale, montate din luna aprilie. Pragul economic de dăunare este depășit când se înregistrează 8–10 adulți/capcană/săptămână. Datele astfel obținute permit programarea tratamentelor în funcție de vârful de zbor și stadiul susceptibil al plantei.
Combatere
Combaterea integrată a moliei vărgată presupune o combinație de măsuri preventive și tratamente chimice. Igiena culturală este esențială: eliminarea lăstarilor atacați, distrugerea fructelor căzute și curățarea scoarței vechi reduc presiunea populațională. Tratamentul chimic se efectuează țintit, în faza de eclozare a ouălor sau a larvelor tinere, folosind insecticide specifice (ex: diflubenzuron, spinosad, lambda-cihalotrin), respectând timpii de pauză și alternanța substanțelor pentru prevenirea rezistenței.