AU CĂPȘUNE COAPTE 9 DIN 12 LUNI, AJUNGÂND LA 60 DE TONE PE AN. Secretul: soiuri noi, polenizare cu bondari, cât mai puține pesticide

05 jan 2023
Reușesc să aprovizioneze cu căpşune proaspete supermarketurile din toată zona de vest a ţării din primăvară şi până în luna decembrie, culegând în jur de 60 de tone de fructe pe an. Utilizează pesticide în cantități reduse și apelează la polenizarea cu bondari. Se mențin pe piață și fac față concurenței datorită soiurilor noi, fructelor calitative și, desigur, a marketingului bun. Vedeți în acest material istoria de succes a unei familii de fermieri din judeţul Arad, România, prezentată de Revista Ferma.

Am vrut să demonstrez că putem concura cu Olanda, Grecia şi alte ţări. Diferenţa este că noi culegem căpşunele acum şi, în câteva ore, produsul este în magazin, spune Iasmina Stoici, administrator şi asociat Iama Agri & CO.

Au început să producă căpşune acum 3 ani, în solarul de 8.000 mp de la marginea oraşului Arad, unde cultivă 80.000 de plante pe substrat de cocos, care permite cultura superintensivă.

90% din producţie merge în supermarketurile şi hypermarketurile din vestul ţării - Lidl, Carrefour, Profi, iar restul în cofetării din Arad şi Timişoara, plus în câteva magazine locale din Arad.

În 2021, au început livrările din 15 aprilie şi ultima livrare a fost pe 20 decembrie. În 2022, din cauza frigului, au început recoltatul ceva mai târziu, pe 20 aprilie.

Ne-au îngheţat florile în primăvară, au fost minus 8 grade Celsius. Avem apă termală în subteran, dar costă în jur de 500.000 de euro şi doar aprobarea proiectului ar dura un an. Am fi ieşit cu trei săptămâni înainte şi tot erau căpşunele din Grecia cu 15 lei kilogramul, (n.r. - mai ieftine decât ale lor), spune Iasmina Stoici.




Avantajul lor este că pot livra constant cantităţi mari de căpşune, pe care le duc la depozitele regionale ale retailerilor. În perioada de vârf de producţie, au 20 de persoane la cules, pe care le aduc cu maşinile de la 50 km depărtare, iar culesul începe de la 6 dimineaţa şi durează până la orele 1-2 la prânz. Şi ambalajele, şi transportul presupun cheltuieli în plus. Costurile de producţie au crescut, în medie, cu 40%, doar de la începutul acestui an, iar supermarketurile negociază foarte dur preţul de achiziţie.

La început, nu ne-a fost deloc greu să intrăm în supermarketuri, am trimis câteva e-mailuri la adrese găsite pe Google şi ne-au răspuns. Partea dificilă este negocierea preţului în fiecare an, pentru că deja căpşunele din Grecia sunt 14-15 lei kilogramul. Noi, în prima săptămână, încercăm să vindem cu 30 lei/kg, dacă dăm direct clientului. Dacă vindem magazinelor, atunci mai lăsăm din preţ, ca să ajungă preţul final la 30 lei/kg. Ţinând cont că suntem printre primii care ieşim cu căpşune pe piaţă, nu putem accepta sub 20 lei/kg, explică Iasmina Stoici.

În 2021, cel mai ieftin au vândut cu 16 lei RO kilogramul, iar la final de sezon au vândut căpşunele cu peste 30 de lei kilogramul. Diferenţa dintre preţul cu care vând ei marilor magazine şi preţul final la raft nu este foarte mare, de câţiva lei pe kilogram, pentru că supermarketurile îşi doresc să vândă mult şi repede.



Pe lângă gust, prospeţime, calitate şi cantitate, mai au un avantaj: s-au promovat intens pe internet şi oamenii au început să cunoască firma, aşa că deja caută căpşunele de la Iama Agri, care ajung în supermarketurile din toată zona de vest a ţării.

Cumpărătorul are opţiunea, în magazin, să se uite pe etichetă şi să vadă de unde vine marfa, dacă este din România, din Grecia sau din Turcia, şi poate să o aleagă pe cea românească. Chiar dacă nu aş fi cultivat căpşuni, eu tot mă uit de unde vine marfa şi, dacă am posibilitatea să cumpăr de la producătorul român, o s-o fac întotdeauna, mărturiseşte fermiera.

Aduc soiuri noi în fiecare an. Primăvara trecută au avut în solar patru soiuri remontante: Monterrey, Cabrillo, Amandine şi Bravura. În 2021, au mai avut Harmony, iar în primul an - Albion şi Irma.

Mie îmi plac foarte mult Monterrey şi Cabrillo, colegului meu îi place foarte mult Bravura, spune Iasmina Stoici.

Bravura este un soi olandez foarte rezistent la boli, destul de rezistent şi la dăunători, are fructe frumoase şi a dat cea mai mare producţie, de 1 kg pe plantă, spre deosebire de celelalte soiuri, care au avut, în medie, 700 de grame pe plantă. Singurul neajuns ar fi că fructele au o culoare înspre portocaliu atunci când sunt coapte, nu sunt roşu aprins, ceea ce ar putea păcăli cumpărătorii care nu le-au mai încercat.

Monterrey şi Cabrillo sunt din aceeaşi familie cu Albion. Fructele sunt gustoase, frumoase, dar sunt soiuri sensibile la făinare, ceea ce înseamnă că trebuie să facem tratamente destul de des, iar noi ne dorim să reducem cât mai mult cantitatea de pesticide utilizată, explică Iasmina Stoici.

Căutăm soiuri de căpşun cât mai rezistente la boli, ca să putem reduce, pe cât posibil, pesticidele utilizate. Şi pentru clienţi, dar şi pentru mine, vreau să am siguranţa că, dacă vin la mine în solar, pot să mănânc o căpşună fără să o spăl, adaugă aceasta.

De doi ani, folosesc, în paralel, produse convenţionale cu produse ecologice. În 2021, au avut daune masive provocate de ploşniţă şi ceva probleme cauzate de făinare.

Problema este că la noi nu sunt foarte multe produse omologate pentru cultura bio, chiar dacă ele sunt omologate în alte ţări. Noi, livrând la supermarketuri, suntem certificaţi GlobalGAP, fiind obligaţi să folosim doar produse omologate. Chiar şi cu produsele bio, ca să reuşim să ţinem sub control bolile şi dăunătorii, trebuie să le utilizăm săptămânal şi costurile tratamentelor au crescut cu 40 la sută doar anul acesta, afirmă Iasmina Stoici.

Tot pentru a reduce cantitatea de pesticide, împotriva tripşilor utilizează benzi cu lipici albastre, iar pentru alte insecte - benzi galbene. Merg pe polenizare naturală, cu bondari. Sunt câte 80 de bondari într-o cutie şi au şase cutii în tot solarul, pe care le schimbă la 6-8 săptămâni.

Reţetele de fertilizare sunt pe bază de micro şi macroelemente - Ca, Mg, Zn, B şi le primesc de la un consultant din Olanda. Irigarea se face prin picurare, automat, în funcţie de temperatura din solar, de temperatura de afară şi de umiditatea din substratul de cocos.

Acum trei ani, făceau chipsuri de căpşune pentru cereale, batoane fitness şi ceaiuri şi voiau să facă şi dulceaţă fără zahăr, sirop şi piureuri pentru cocktailuri. Între timp au renunţat la procesare, pentru că le-ar trebui o suprafaţă mult mai mare cu căpşuni, de cel puţin 2 ha de solar, ca să fie o afacere profitabilă. Au în plan să se extindă cu un solar tot de 7.000-8.000 mp şi tot printr-un proiect cu fonduri europene, pe Măsura 4.1a din PNDR.

AU CĂPȘUNE COAPTE 9 DIN 12 LUNI, AJUNGÂND LA 60 DE TONE PE AN. Secretul: soiuri noi, polenizare cu bondari, cât mai puține pesticide

AU CĂPȘUNE COAPTE 9 DIN 12 LUNI, AJUNGÂND LA 60 DE TONE PE AN

Secretul: soiuri noi, polenizare cu bondari, cât mai puține pesticide

AU CĂPȘUNE COAPTE 9 DIN 12 LUNI, AJUNGÂND LA 60 DE TONE PE AN. Secretul: soiuri noi, polenizare cu bondari, cât mai puține pesticide

loading ...