CE PLANTĂM DUPĂ CASTRAVEȚI: recomandări utile pentru grădina de vară

Când recoltarea castraveților se apropie de final, spațiul din grădină nu trebuie lăsat gol. Poți valorifica acel teren liber pentru o a doua rundă de producție –legume proaspete de toamnă sau pregătești solul pentru sezonul următor.
 
După o cultură epuizantă cum este cea de castraveți, solul are nevoie de o pauză. Dar nu neapărat de repaus complet. Soluția poate fi una practică și hrănitoare: alegerea unor culturi care se dezvoltă rapid, nu sunt pretențioase și chiar ajută la refacerea structurii și fertilității solului.
 
De exemplu, leguminoasele sunt o alegere inspirată. Ele nu doar că se dezvoltă bine în lunile calde de vară, dar au și capacitatea de a fixa azotul în sol, pregătind terenul pentru următoarele culturi. Fasolea fideluță sau de grădină, mazărea de toamnă ori lupinul sunt opțiuni excelente în acest sens. Unele soiuri de fasole pitică, de exemplu, ajung la maturitate în doar 45–50 de zile și pot oferi o recoltă surprinzător de bună înainte de venirea frigului.
 
Pentru grădinarii care vor rezultate rapide, frunzoasele cu ciclu scurt de vegetație sunt ideale. Se seamănă direct în locul eliberat, germinează ușor și oferă în doar câteva săptămâni o recoltă proaspătă. Salata, spanacul de toamnă, mărarul, rucola sau chiar cresonul sunt perfecte pentru această perioadă. Unele soiuri de salată de toamnă se dezvoltă chiar mai bine în zilele răcoroase din septembrie decât în căldura verii.
 
Tot în această perioadă, unele legume rădăcinoase cu maturitate timpurie pot fi introduse strategic. Se vor dezvolta bine în lumina și căldura verii târzii, iar unele dintre ele pot chiar rezista până toamna târziu sau pot fi recoltate tineret, pentru gustul lor fraged. Ridichile de toamnă, sfecla roșie, morcovii cu vegetație scurtă sau napii sunt printre cei mai adaptați. Ridichile, în special, pot fi semănate în valuri, din două în două săptămâni, pentru o recoltă continuă.
 
Pentru cei care privesc mai mult spre sănătatea solului, culturile verzi pentru îngrășământ natural pot fi o alegere înțeleaptă. Acestea nu se recoltează, ci se lasă pe loc pentru a fi încorporate în pământ. Hrișca, muștarul, secara sau trifoiul pot fi semănate imediat după castraveți, cresc repede și contribuie la regenerarea structurii solului. Ele țin buruienile sub control și adaugă materie organică bogată pentru culturile din anul următor.
 
Cu alegeri potrivite și atenție la nevoile solului, fiecare loc lăsat liber de castraveți poate deveni un nou start, fie pentru o recoltă secundară, fie pentru o grădină mai bogată în anul ce vine.