CUM SĂ FACI RĂSAD ACASĂ. Procesul explicat în detalii de Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”

12 jan 2023
Timp de 12 ani, Mariana Șeremet a studiat principiile permaculturii și agroecologiei. Are experiență în cultivarea și înmulțirea plantelor decorative și comestibile. A scris două ghiduri de agroecologie și este co-autoare a manualului practic de permacultură pentru micii producători. 

Tânăra începe să producă răsadul în luna februarie, dar în această perioadă este momentul oportun pentru documentare. Vă prezentăm în acest material metoda de producere a răsadului recomandată de Mariana Șeremet.

1. Solul

Mariana nu folosește doar sol pentru plantarea semințelor. Mai degrabă, face un amestec de sol, nisip și torf sau vermiculita. Vermiculita este un material bogat în ioni de magneziu, fier și silicați, produs din rocă de vermiculit natural. Torful este un substrat natural obținut prin descompunerea unor plante. 

E necesar să folosim sol din grădina noastră întrucât pregătim în așa mod planta pentru același sol în care urmează să ajungă la maturitate. 

Mariana pregătește rezerva de sol din grădină încă de cu toamnă, pentru că în februarie s-ar putea să fie ninsoare sau umed în grădină și mai greu de extras. Pământul poate fi păstrat într-un depozit și nu e nicio problemă dacă îngheață la un moment dat.

2. În ce plantăm semințele

Mariana Șeremet spune că există o multitudine de opțiuni pentru vasele în care putem planta semințele noastre. Pentru răsad, nu trebuie investiții mari. Trebuie să fii creativ și poți folosi vasele reciclate, de exemplu ambalajele de la smântână, de la iaurt, de la murături, de la ciuperci sau de la frunzele de salată. 

Poți folosi alveole de diferite dimensiuni sau ghivece care sunt mai degrabă largi decât adânci. Poți folosi ghivecele pentru balcon pentru plantele mai viguroase. Totuși, ghivecele care au farfurioară sunt mai confortabile, pentru că nu pierd apa. De asemenea, sunt binevenite și cele care au forma pătrată, pentru că ocupă mai puțin spațiu decât cele rotunde.

3. Inventarierea semințelor

E momentul în care alegi ce vei planta și ce va crește în grădina ta. Mariana spune că dacă ai semințe vechi, trebuie să le plantezi în mod prioritar, pentru că, cu cât sămânța e mai veche, cu atât riscul mai mare este să nu germineze. 

Este important să știi ce unele plante nu pot fi crescute prin răsad. De exemplu, ridichea, morcovul, sfecla, păstârnacul, napul turcesc, scorțonera, ceapa, usturoi se plantează direct în grădină. Unii mai preferă să planteze ceapa și usturoiul încă de cu toamnă. 

Legumele boabe cum ar fi fasolele, mazărea, năutul, fasolele Vigna, porumbul, grâul nu suportă răsădirea.

4. Etichetarea

Este important să marchezi ce tip de semințe pui, ca să îți fie mai ușor să le identifici când le vei planta. 

Mariana ne recomandă un lipici din hârtie și o cariocă neagră să nu fie ștearsă de soare, mai târziu. Eticheta o lipim pe vasul în care plantăm semințele.

5. Apa

Mariana spune că cea mai bună apă pentru răsad este apa de ploaie, pentru că este o apă vie și semințele se obișnuiesc cu apa pe care urmează să o primească mai târziu în grădină. 

Apa o colectezi din toamnă sau mai târziu când timpul e mai ploios și nu sunt înghețuri. O poți păstra în recipientele pe care le ai la dispoziție: sticle de nouă litri, butoaie, eurocub și altele.  

Odată ce avem rezerva de apă, o păstrăm într-o încăpere în care nu îngheață. Dacă ai beci, e un loc potrivit. Apoi, treptat, aducem apa în spațiul în care vom face răsadul. Este foarte important ca apa să fie la temperatura din încăperea în care se va afla și planta. Să nu vă fie frică de algele care apar. Ele servesc ca îngrășământ, explică Mariana în unul dintre video-urile despre răsad pe care le-a pregătit pentru doritorii de a face agricultură. Cu cât e mai sterilă apa, solul, cu atât imunitatea plantelor va fi mai scăzută, explică agricultoarea.

Pentru irigarea plantelor avem nevoie de o stropitoare al cărei jet de apă să fie cu putere redusă.

6. Plantarea semințelor pentru răsad

Mariana spune că sunt între cinci și opt săptămâni de când sămânța este plantată în ghivece și până crește la faza de transplantare în grădină.  

Primul pas este să punem amestecul de sol, torf și nisip în recipientele noastre. Pentru că acesta este puhav, îl tasăm ușor. Udăm toată această suprafață cu apă de ploaie adusă din timp în cameră și deja adaptată temperaturii. După ce am turnat apa, punem semințele.  

Le presărăm în mod omogen pe suprafață. Nu semăna prea dens, pentru că o să fie mai complicat de extras plantele. Și nici lor nu le este prea bine să fie înghesuite, explică Mariana. Ulterior, punem un strat subțire din amestecul nostru, atât cât să acopere sămânța. Dacă e plantată prea adânc, există riscul să nu mai apară planta la suprafață.

Este important să udăm amestecul înainte de a pune semincioarele, pentru că dacă o facem după, nu le-ar uda în mod suficient și ar putea să nu germineze, explică Mariana Șeremet.

După ce am acoperit cu un strat subțire, apeși ușor deasupra cu palmele ca semințele să se impregneze în amestec și să beneficieze de apă. 

Plantele au nevoie de temperatură moderată și lumină cât mai multă. Mariana recomandă să punem răsadul lângă ferestre unde să aibă suficientă lumină și temperatura din cameră să nu depășească 21-22 de grade. 

7. Îngrijirea răsadului

La această etapă avem grijă să scoatem iarba care crește pe lângă planta noastră. Să nu facă concurență, explică Mariana.

Apoi, trebuie să știi că plantele când sunt foarte mici au nevoie de puțină apă. Iar dacă vezi că unele firicele s-au înnegrit, să știi că există umiditatea în exces. Această problemă este cauzată de o ciupercă care se dezvoltă unde este prea multă umiditate. Prin urmare, se recomandă udarea atunci când e plantată sămânța și de fiecare dată când vezi că pământul este chiar uscat.

Este important ca plantele să fie udate la picioruș, nu pe frunze, cu un jet subțire de apă.

8. Transplantarea răsadului

Când semințele au germinat și au „născut” plăntuțe cu câte două frunzulițe, e momentul de a muta fiecare plantă mai puternică în ghivecele lor. Deci, punem câte o plantă într-un ghiveci. Pentru a i se stimula sistemul rădăcinos, explică Mariana. 

Pregătim vasele în care urmează să le mutăm, pământ și apă la temperatura camerei. Fiecare plantă o scoatem atent, fără să rupem rădăcinile, chiar cu pământ. În ghiveci o plantăm un pic mai adânc, până la frunzulițe.
Toată tulpina îngropată va da rădăcini puternice, explică Mariana. Planta e întărită și tot ce se dezvoltă sus e planta normală. 

Le udăm și îngrijim. Peste cinci-șase săptămâni ajung în grădină, spune specialista. Dacă semințele au germinat bine și sunt prea multe plante, le alegem pe cele mai viguroase. Celelalte poți să le compostez.

9. Călirea răsadului

Ca plantele să se adapteze condițiilor de afară, acestea trebuie călite. Ele au crescut în condiții protejate. Potrivit Marianei, călirea se face treptat, cel puțin două-trei zile sau mai mult pentru plantele mai firave sau dacă condițiile meteo nu sunt favorabile.

Cu alte cuvinte, călirea se face într-un spațiu cât mai dosit, nu expus la soarele arzător. Să nu le bată vântul. Să nu le plouă puternic. 

Dacă pe plante apar pete albe-galbene, înseamnă că au fost arse de soare și trebuie să le dăm mai la umbră. 

10. Plantarea răsadului

Când plantele își scot deja rădăcinile din ghiveci și dacă pe timp de noapte temperatura e de cel puțin cinci-șase grade, putem să plantăm răsadul în grădină. 

Pregătim spațiul unde vrem să plantăm răsadul. Cosim iarba din zonă și facem loc. Avem grijă să avem spațiu suficient între plante, să nu fie prea înghesuite. Putem planifica asta cu ajutorul „Jurnalului grădinii” unde putem combina plantele, conform alelopatiei.  

Noi grădina nu am săpat-o de cinci ani. Când punem plantele, săpăm o groapă generoasă pentru fiecare plantă în care afânăm solul. Cât e hârlețul, atât facem gaura pentru plantă, ca ea să aibă din start un cuibușor afânat confortabil, explică Mariana. Răsadul îl punem în groapă cât mai adânc posibil, în funcție de dimensiunea plantei. În special pentru tomate, ca plantele să aibă un sistem rădăcinos puternic și vara să-și poată lua apă din sol. După ce am acoperit, mulcim în apropiere, ca planta să aibă protecție de nopțile reci, de ploile violente, de soare și de vânt. Apoi udăm cu apă de ploaie la rădăcină, cât mai generos. Câte trei-șase litri pentru fiecare plantă. Asta este garanția din start ca planta să se pornească bine.

Sursa: Moldova.org

CUM SĂ FACI RĂSAD ACASĂ. Procesul explicat în detalii de Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”

CUM SĂ FACI RĂSAD ACASĂ

Procesul explicat în detalii de Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”

CUM SĂ FACI RĂSAD ACASĂ. Procesul explicat în detalii de Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”

loading ...