FORMAREA ȘI REPARTIZAREA MUGURILOR DE ROD LA CIREȘ ÎN FUNCȚIE DE SOI

Numărul formațiunilor de rod la cireș se schimbă în funcție de soi și forma de coroană. La vârsta de 5 ani a pomilor, majoritatea ramurilor buchet se găsesc pe ramuri în vârstă de 2 ani.
 
Astfel, la soiul Adriana, în cadrul coroanei natural ameliorate cu volum redus, pe lemn de 2 ani s-au format 139,1 buchete, pe lemn de 3 ani – 46,3 buc și pe lemn de 4 ani – 6,6 buc. La formele de coroane fus subțire ameliorat și vas ameliorat aplatizat, numărul buchetelor de mai de asemenea se micșorează odată cu înaintarea în vârstă a ramurilor. Coroana natural ameliorată cu volum redus se evidențiază cu un număr mai mare de ramuri buchet (180,8-192,0 buc/pom).
 
La soiurile Ferrovia și Skeena numărul de ramuri buchet puțin diferă de la soiul Adriana și nu este asigurat statistic.  
 
Densitatea buchetelor de mai la cireș diferă în funcție de soi și lemnul pe care se formează. Pe ramurile de 4 ani cu lungimea de 30-35 cm se găsesc 9,0-15,6 buc cu o densitate de 25,8-50,2 buc/m liniar. Cea mai mare densitate a ramurilor buchet s-a înregistrat la soiurile Ferrovia (50,2 buc/m liniar) și Kordia (45,7 buc/m liniar) urmate de Regina cu 31,8 buc/m liniar (A3.1).
 
Pe lemn de 3 ani, cu lungimea de 21-25 cm, densitatea ramurilor buchet a fost de 30,8-46,1 buc/m liniar, fiind tot mai mare la soiurile Ferrovia (46,1 buc/m liniar) și Kordia (46,0 buc/m liniar).
 
Pentru obținerea recoltelor înalte de cireșe este necesar ca lăstarii în perioada de vegetație sau ramurile anuale în perioada de repaus să fie scurtate la lungimea de cca 20-30 cm.
 
Formarea și repartizarea recoltei la cireș
Pe o ramură buchet în vârstă de doi ani, în medie, se dezvoltă 4 muguri generativi și unul vegetativ. În fiecare mugur generativ se formează 3 flori, iar mugurele vegetativ evoluează în pinteni, buchete de mai, ramuri mixte și plete. Formarea și repartizarea recoltei la cireș diferă în funcție de lungimea ramurilor anuale, diametrul și poziția lor în spațiu.
 
La pomii din soiul Kordia, ramuri cu lungimea până la 40 cm, cu poziția verticală nu s-au înregistrat, dar și ramuri mai lungi de 60 cm nu au fost întâlnite. Densitatea mugurilor floriferi (10,0 buc/m liniar), la ramurile cu poziția verticală, a fost mai mare (10,0 buc/m liniar) în cazul ramurilor cu lungime de 20-80 cm, iar la ramurile cu poziție orizontală au avut ramurile de 20-40 cm lungime (14,3 buc/m liniar).
 
La soiul Regina, indiferent de poziția ramurii, densitatea mugurilor floriferi este mai mare pe ramurile cu lungimea de 20-40 cm (25,626,7 buc/m liniar).
 
La soiurile Adriana, Ferrovia și Skeena în vârstă de 6 ani, densitatea mugurilor florali pe ramurile anuale descrește, odată cu creșterea lor în lungime (A3.3; fig. 4.1). Astfel la soiul Adriana, pe ramurile cu poziția în sus, de 20-40 cm lungime, densitatea mugurilor floriferi constituie 32,3 buc/m liniar, iar pe ramurile de 80-100 cm a fost numai de 4,2 buc/m liniar. La ramurile cu poziție orizontală s-a înregistrat aceeași legitate, în sensul că odată cu creșterea ramurii în lungime se micșorează densitatea mugurilor floriferi. Biologia de depunere a mugurilor floriferi, la soiurile Ferrovia și Skeena, pe ramurile anuale, a fost identică cu soiul Adriana.
 
Amplasarea mugurilor floriferi la cireș depinde de soi și lungimea ramurii pe care se formează (A3.4). În anul 4 de vegetație pe ramurile scurte de 20 cm se formează 25,3-28,0% de muguri floriferi, pe ramurile de 40 cm lungime – 36,6-44,3% și 29,3-29,5% pe ramurile cu lungimea de 80 cm. La pomii în vârstă de 5 ani repartizarea mugurilor floriferi pe ramuri de diferite lungimi este similară anului precedent. Deci densitatea mugurilor floriferi este mai mare pe ramurile scurte (20 cm) și descrește pe ramurile medii (40 cm) și lungi (80 cm). 
 
Cireșul este o specie cu un grad înalt de legare a fructelor, care în condiții climatice favorabile poate fi de 3050% din numărul total de flori. Pe creșteri anuale se formează de la 2 până la 8-10 muguri generativi, din care să dezvoltă în medie câte 2 flori. Cercetările demonstrează că indiferent de soi și lungimea ramurii anuale, legarea fructelor este de  31,1- 45,1%. Diametrul și masa fructelor precum și substanța uscată solubilă în cireșe se schimbă în funcție de lungimea ramurii anuale.
 
La soiul Kordia, odată cu creșterea în lungime a ramurii (40 cm) se majorează diametrul cireșelor (28,2 mm), masa lor (10 g) și substanța uscată solubilă în fructe (16,55%) comparativ cu cireșele obținute pe ramuri anuale cu lungime mai mica. Aceeași legitate s-a înregistrat și la soiul Regina, în sensul că ramurile de 40 cm lungime formează fructe de calitate mai înaltă comparativ cu ramurile mai scurte.
 
În perioada de creștere și rodire a pomilor, numărul inflorescenţelor diferă de la un an la altul și de la o formă de coroană la alta (A3.5). La pomii din soiul Adriana în vârstă de 4 ani numărul inflorescențelor constituie  94-105 buc/pom, fiind mai mare la forma de coroană natural ameliorată cu volum redus (105 buc/pom).
 
La soiurile Ferrovia și Scheena, de asemenea, la coroana vas ameliorat aplatizat (65-88 buc/pom) s-a înregistrat un număr de inflorescențe mai mic comparativ cu coroana natural ameliorată cu volum redus (123-134 buc/pom) și fus subţire ameliorat (120-124 buc/pom).
 
În anul 5 după plantarea pomilor în livadă, numărul inflorescenţelor la cireș, practic, s-a dublat, comparativ cu anul precedent și a constituit 267-295 buc/pom la soiul Adriana, 229-280  buc/pom la soiul Ferrovia și 245-280 buc/pom la soiul Skeena, fiind mai mare în cazul pomilor formați după coroana natural ameliorată cu volum redus (267-280 buc/pom) și fus subţire ameliorat (270-280 buc/pom).
 
Sursa: Creşterea şi fructificarea cireşului în funcţie de sistemul de conducere şi tăiere a pomilor. IVANOV IGOR.