Simptome
Severitatea bolii depinde de mai mulți factori: specie, soi, portaltoi și vârsta plantei gazdă. Distribuția fitoplasmelor în plantă este neomogenă și nu este constantă în cursul anului, variind de la un an la altul (în unii ani, simptomele pot fi absente) fiind dependentă de temperatură, astfel:- iarna, densitatea fitoplasmelor în părțile aeriene ale plantei intră în declin, acestea concentrându-se la nivelul rădăcinilor;
- de la mijlocul verii până la sfârșitul perioadei de vegetație, fitoplasmele pot fi detectate în floemul lăstarilor;
- de-a lungul întregului an, este posibilă detecția fitoplasmelor la nivelul rădăcinilor, distribuția lor fiind, de asemenea, neuniformă.
Simptome tipice: înroșirea și răsucirea frunzelor și uneori zone de țesut necrotic la nivelul scoarței pe cais - simptomele se observă cel mai bine înainte de înflorire și la sfârșitul verii.
- primăvara: frunzele apar înainte ca mugurii florali să se desfacă; stratul de mijloc al scoarței prezintă o colorare brună (când temperatura scade iarna sub -5ºC); scoarța exterioară se usucă.
- vara: răsuciri ale frunzelor (clar vizibile la finalul lunii septembrie); frunza se răsucește în sus, pornind de la pețiol la vârful frunzei, luând aspect de con sau poligon; cloroze neregulate.
Alte simptome: proliferarea mugurilor rudimentari aflați la capătul ramurilor tinere și tendința mugurilor de a se deschide pe ramurile mature.
Pe piersic - simptomele variază în funcție de soi. Frunzele devin ușor clorotice și apar pete necrotice pe limb. Ţesutul necrozat se desprinde, conferind un aspect perforat. Îngălbenirea foliară este mai pronunțată. Marginile frunzelor se răsucesc în sus, longitudinal, vârfurile se curbează în jos. Frunzele devin rigide, fragile și cad prematur.
Simptome mai specifice: umflarea nervurilor principal,; colorare galbenă sau roșie a nervurilor laterale; desfacerea timpurie a mugurilor foliari și decolorarea floemului. Declinul pomului se produce în câțiva ani.
Pe prun japonez - frunzele: sunt mai mici și mai roșietice, prezintă o răsucire cilindrică. Defolierea se produce mai timpuriu decât normal (octombrie-decembrie). Pomii infectați prezintă: frunze în cursul înfloririi; mai puține flori și fructe; fructe mai mici și care se maturează mai târziu; necroza floemului, după un îngheț, iarna; declinul pomului se produce mai lent decât la cais.
Mod de răspândire
Boala se transmite la plantele gazdă prin vectori: Cacopsylla pruni, Empoasca decedens, Anaceratagallia spp.și Euscelis spp.Măsuri de management
Controlul se bazează pe prevenire. Măsuri importante pentru reducerea surselor de inocul și răspândirea patogenului sunt:- utilizarea de material de plantare sănătos, testat pentru patogen, pentru înființarea de noi livezi;
- evitarea plantării / înființării de noi livezi în zone în care se cunoaște că apar vectorii.
- ameliorarea și plantarea de soiuri rezistente pentru speciile de Prunus sp.
- detecția timpurie și eliminarea pomilor infectați;
- controlul eficient al insectelor vector - începe primăvara devreme și constă în tratamente bazate pe insecticide.
Controlul micoplasmei Apricot chlorotic leafroll nu poate fi realizat prin metode chimice.
IMPORTANT! Plantele gazdă infectate pot să nu prezintă simptome, constituind un rezervor ascuns al fitopatogenului. Impactul economic este important asupra principalelor gazde. Ȋn cazul soiurilor celor mai sensibile de cais și prun japonez, 100% din plantele afectate pot fi distruse. Producția poate fi pierdută complet.
Bibliografie: Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătoriilor la speciile sâmburoase