UTILIZAREA GUNOIULUI DE GRAJD ÎN SERE: Sfaturi utile

Utilizarea gunoiului de grajd în serele destinate culturilor legumicole rămâne una dintre cele mai eficiente metode de fertilizare naturală, cu beneficii multiple pentru sol și plante. Cu toate acestea, aplicarea sa necesită o serie de cunoștințe tehnice pentru a evita riscurile și a maximiza eficiența. Legumicultorii care își propun să folosească gunoiul de grajd în mod corect trebuie să țină cont de câteva aspecte esențiale legate de momentul aplicării, compoziția, gradul de fermentare și modul de încorporare în sol.
 
Perioada optimă pentru aplicarea gunoiului de grajd în sere este în extrasezon – toamna târziu sau iarna, în funcție de calendarul culturilor. În general, aplicarea are loc după eliberarea terenului de culturile anterioare și înainte de pregătirea solului pentru un nou ciclu.
 
În cazul serelor în care se practică cultura timpurie (salată, spanac, ceapă verde), gunoiul de grajd bine fermentat poate fi administrat toamna, cu cel puțin 30–40 de zile înainte de semănat sau plantare. În serele destinate culturilor de vară (tomate, ardei, castraveți), aplicarea poate fi făcută la finalul iernii sau începutul primăverii.
 
Ce tip de gunoi este recomandat?
Se recomandă folosirea gunoiului de grajd bine fermentat (matur), adică cel care a fost păstrat și gestionat corect timp de minimum 6 luni. Gunoiul proaspăt nu este indicat în sere, deoarece produce degajări de amoniac și dioxid de carbon, putând arde rădăcinile sau compromite germinația. În plus, materia organică insuficient descompusă poate introduce semințe de buruieni sau agenți patogeni în sol.
 
Gunoiul de grajd ideal este acela cu structură omogenă, miros specific (neagresiv), culoare închisă, bine descompus, fără resturi vegetale evidente sau urme de mucegai albicios.
 
Doza obișnuită este de 25–40 tone/ha, dar poate varia în funcție de tipul solului, cultura preconizată și nivelul de fertilitate existent. Gunoiul trebuie încorporat imediat în sol, la o adâncime de 15–20 cm, pentru a preveni pierderea azotului prin volatilizare și pentru a stimula procesul de mineralizare.
 
În cazul folosirii în strat (tehnica patului cald), gunoiul se așază în strat compact și se lasă 10–15 zile să fermenteze, acoperit cu un strat de pământ sau folie, înainte de a fi folosit pentru răsadnițe sau culturi precoce.
 
Temperatura din seră: fermentarea gunoiului poate genera temperaturi ridicate, utile în perioada rece, dar periculoase pentru răsadurile sensibile.
 
Aerarea: solul trebuie să rămână bine aerat; gunoiul în exces poate compacta solul sau reduce oxigenarea rădăcinilor.
 
Rotația culturilor: este indicat să nu se administreze gunoi de grajd direct înaintea culturilor sensibile la salinitate sau exces de azot (ex: fasole, mazăre).
 
Controlul fitosanitar: compostarea corectă a gunoiului reduce semnificativ riscul de boli sau dăunători transmiși prin sol.
 
Secrete pentru legumicultori
Amestecarea gunoiului de grajd cu compost vegetal sau paie accelerează descompunerea și îmbunătățește structura solului. Aplicarea unei doze moderate de dolomit sau var agricol poate reduce aciditatea crescută de fermentare. Folosirea de bioactivatori (microorganisme benefice) poate stimula mineralizarea și îmbunătăți asimilarea nutrienților de către plante.

Bibliografie: Fertilizarea organică a legumelor. Valeriu Tabără