Cererea este ridicată în piețele din România, Ucraina, Polonia, Olanda și Germania, unde consumatorii preferă struguri proaspeți înainte ca oferta regională să se stabilizeze. Producătorii care dispun de plantații moderne, superintensive, reușesc deja să recolteze cantități semnificative din luna iulie și să le exporte rapid, în stare optimă.
Dintr-o plantație tânără de doar patru ani s-au recoltat deja peste 50 de tone, care au plecat spre Letonia, România și Ucraina, urmând să ajungă în curând în Olanda și Germania. Exportul merge bine unde există soiuri timpurii, declară Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova.
În plantațiile demonstrative din sudul țării, sunt cultivate și testate peste 300 de soiuri timpurii, aduse din Japonia, China, SUA, dar mai ales Ucraina. Multe dintre ele s-au dovedit deja productive, cu boabe mari, calitate comercială ridicată și struguri care pot ajunge și la 3–4 kg per ciorchine.
Avem soiuri apirene excelente, fără semințe, gustoase, cerute pe piață. Dar ele nu pot fi promovate pe scară largă pentru că nu sunt încă incluse în catalogul oficial al soiurilor omologate. Iar procesul actual durează 6–7 ani.
Selecționarii au creat multe soiuri noi, cu boabe mari și calitate perfectă. Mai ales în Ucraina, selecția a fost foarte dezvoltată. Din soiurile cu boabă neagră, în plantațiile noastre a mai rămas Codreanca, dar este prezentă doar pe suprafețe reduse. Este un soi mai complicat în tehnologia de cultivare, așa că plantațiile au fost defrișate și s-a plantat „Moldova”.
S-a introdus și un soi roșu, „Rosfor”, care e foarte cotat acum și prezent în mai multe plantații. Este „Cardinal”, soiul tradițional timpuriu pe care l-am avut și anterior, și „Victoria” românească. În prezent, am ajuns la o situație în care peste 90% din suprafața de 16.000 hectare este ocupată de „Moldova”.
În plus, lipsa soiurilor timpurii în cultură înseamnă o absența de pe piață în lunile iulie și început de august – exact perioada cu cele mai bune prețuri, explică Gheorghe Gaberi.
Soluția vine din modernizarea plantațiilor prin sistemul superintensiv tip Pergola, care permite recoltarea timpurie, densitate mare de plantare, irigare și protecție antigrindină. Acest model este deja implementat pe circa 1.000 ha în Republica Moldova și dovedește că se pot obține recolte de 30-35 tone/ha la standarde cerute de supermarketurile europene.
O altă direcție susținută de Asociație o reprezintă soiurile fără semințe, cele mai căutate în comerțul internațional. Un exemplu este „Chişmiş lucistâi” – un soi autohton apiren care încă trebuie promovat. Acest tip de soiuri au preț bun și atrag atenția marilor retaileri din Vest, spune Gheorghe Gaberi
În ultimii ani, schimbările climaterice au crescut suma temperaturilor active în Moldova, permițând cultivarea soiurilor timpurii chiar și în regiuni nordice unde, în trecut, viticultura de masă nu era posibilă.
Soiurile timpurii și extratimpurii pot fi cultivate azi pe o arie mai largă, pot fi valorificate mai devreme și cu prețuri net superioare. Totul ține de curajul de a investi în modernizarea procesului tehnologic, susține Gheorghe Gaberi.
Conform datelor oficiale:
- Circa 70% din producția națională de struguri de masă este exportată.
- În 2023, s-au exportat 84.500 tone în valoare de 75,7 milioane USD.
- În 2024, volumul a fost de 59.700 tone cu 67,1 milioane USD.
- Doar din recolta 2025 (extra-timpurii), până la 15 august, s-au exportat deja 928 tone.
Soiurile timpurii nu sunt doar o opțiune, ci un element esențial pentru transformarea durabilă a sectorului strugurilor de masă din Moldova. Producătorii demonstrează deja că investițiile în soiuri moderne și tehnologie aduc rezultate.