În urma atacului acestei boli, pagubele pot ajunge până la 70-80% din recolta de struguri. Putregaiul cenușiu afectează cultura de viță de vie înainte de recoltare, dar și depozitele de struguri.
Soiuri de viță de vie care sunt sensibile la această boală sunt cele care au boabe dese, cu pielița subțire. Printre acestea se numără: Feteasca albă, Grasa de Cotnari, Aligoté, Riesling italian, Galbenă de Odobeşti, Regina viilor, Tămâioasă românească, Pinot noir, Pinot gris, Cadarcă, Chasselas, Crâmpoşie și Afuz-Ali.
Soiurile mai rezistente sunt cele cu boabe rare și pieliță groasă, precum Coarnă neagră, Cabernet Sauvignon etc.
Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la vița de vie
Putregaiul cenușiu al viței de vie atacă lăstarii, frunzele, inflorescențele și strugurii. De regulă, cele mai mari pagube sunt produse pe boabele mature, chiar înainte de recoltare.Putregaiul cenușiu pe frunze
Simptomele atacului se manifestă sub forma unor pete gălbui care treptat capătă o nuanță roșiatică. Petele nu au o formă regulată, însă au dimensiuni mari. În dreptul petelor, pe ambele părți ale frunzei, începe să apară un mucegai cenușiu care reprezintă de fapt organele de înmulțire ale ciupercii. Ciuperca împiedică dezvoltarea normală a frunzulițelor și, la scurt timp după atac, petele se necrozează, iar frunzele cad.
Putregaiul cenușiu pe lăstari
Atacul putregaiului cenușiu pe lăstari poate fi recunoscut după apariția unor pete brune sau cenușii. Aceste pete apar inițial în dreptul nodurilor și continuă către mijlocul internodiilor. În scurt timp, aceste pete sunt acoperite cu un mucegai cenușiu, format din conidiofori și conidii. Când condițiile devin favorabile ciupercii, scleroții produc forma conidiană, care determină infecții.
Putregaiul cenușiu pe boabe
Spre deosebire de atacul pe frunze, lăstari și inflorescențe , atacul putregaiului cenușiu pe boabele coapte este cel mai des întâlnit în plantațiile de viță de vie. Acesta apare toamna, după ce se acumulează suficient zahăr în boabe.
Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr şi M. Hatman între 1960-1962 a rezultat faptul că ciuperca se dezvoltă mult mai ușor în boabele de struguri cu o concentrație de zahăr între 14-22%. Peste acest procent, ciuperca nu mai formează conidiofori şi conidii, iar concentrația mare de zahăr inhibă dezvoltarea ciupercii.
Principalele simptome ale atacului se manifestă prin brunificarea pieliței, care se desprinde ușor de pulpă. Boabele afectate putrezesc și sunt acoperite cu un puf cenușiu. Ca mediu inițial de producere a focarelor de Botrytis pot servi și organele moarte din interiorul ciorchinelui: petale, stamine, boabe mănate etc.
Odată ce s-a instalat, boala se răspândește cu rapiditate, cuprinde întregul ciorchine și duce la putrezirea acestuia în întregime.
Principalii factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu sunt:
Temperatura - temperatura optimă pentru dezvoltarea ciupercii este cuprinsă între 22 și 24 de grade Celsius, atunci când perioada de incubație este de numai două zile.Umiditatea ridicată - ciuperca se dezvoltă rapid în condiții de umiditate ridicată (80-100%). Cele mai multe pagube în cultura de struguri apar în toamnele ploioase și călduroase.
Combaterea putregaiului cenușiu la vița de vie
Viticultorii integrează în fiecare sezon tratamente preventive cu fungicid împotriva putregaiului cenușiu, în special în perioada de după înflorit și la dezvoltarea boabelor.Tratamentul se poate aplica în unul dintre următoarele stadii: sfârșit de înflorit; înainte de închiderea (compactarea) ciorchinelui; începutul intrării în pârgă.
Sursa: Agro Basf