Nu există apicultor, care să nu aștepte culesul la rapiță. Și asta pentru că acesta este considerată una dintre cele mai importante perioade ale anului, atunci când albinele adună polei și nectar pe care, ulterior, le transformă în miere de rapiță. Produsul a devenit tot mai apreciat în ultima vreme, așa că albinarii au grijă să pornească la drum cu temele făcute. În primul rând, este vorba despre accesul albinelor în lanurile cu culturi de rapiță, iar în al doilea – să le protejeze de stropirile în cadrul campaniei agricole de primăvară și să le adăpostească. dea la adăpost
Petru Sacara, președintele Asociației MoldApis, a declarat pentru AGROMEDIA că acum rapiță crește peste tot, dat fiind că agricultorii au prins firul acestei culturi și știu că pot aduna profit din cultivarea ei.
“Mi-am adus stupina la Sud, lângă lanul de rapiță, ieri și azi albinele sunt foarte active. Următoarele zece zile, dacă vremea va fi bună, e cea mai favorabilă perioadă pentru culesul la rapiță. Noi am avut miere de rapiță ultima data prin 2011. Fermierii stropeau terenurile cultivate și albinele nu erau în siguranță. Acum, s-au schimbat lucrurile, pentru că e și interesul lor, iar albinele sunt cel mai important polenizator al rapiţei. Ele grăbesc şi stabilizează polenizarea şi fecundarea, reducând riscul polenizării cu polen strain. Dar totul depinde de timpul de afară. Dacă plouă sau temperaturile sunt reci, degeaba muți prisaca din loc în loc”, menționează albinarul.
Și tânărul prisăcar Ion Hapațuc din satul Cania, raionul Cantemir și-a pregătit stupina pentru culesul la rapiță. El este un mare norocos, pentru că la doar 500 m de grădina unde își ține stupina, se întinde un lan de cca 200 ha, cultivat cu rapiță, care aparține unui agricultor din sat și care e „un om tare cumsecade”.
Albinar de la 15 ani: “Anul acesta sper să adun câte 20 kg de miere de rapiță per familie”
Ion este, probabil, cel mai tânăr albinar, pentru că avea doar 15 ani când s-a apucat de această meserie. Au trecut cam opt ani și de la o familie, avută la început, a ajuns la o adevărată prisacă, cu aproape 25 de familii. Afacerea lui este una legală, cu pașaport, iar fiecare familie este înregistrată la primărie. Și chiar dacă „neam de neamul lui” nu a avut treabă cu albinele, acum el nu-și imaginează cum ar trăi fără ele și speră să ajungă la minim 300 familii.
„Muncesc singur la ele. Mi-a spus cineva că din apicultură ies bani și l-am crezut, deși nu e nici pe departe adevărat. Dar am zis hai să încerc. Am avut un dascăl bun, albinar cu vechime, el m-a învățat mai multe taine ale meseriei. Stăteam mai mult pe lângă el, îl ascultam, îl ajutam la prisacă și așa am ajuns și eu în rând cu albinarii din țară. De fapt, bani nu faci, doar dacă nu faci nimic”, ne spune Ion, lucru cu care suntem întru totul de acord.
“Adun anual cam 15 kg de miere de rapiță la stup. Anul trecut, am avut miere de la rapiță, în rest, de la alte culturi a fost mai slab. O vând angrosiștilor. Sunt oficial înregistrat și primăria are grijă să mă anunțe despre stropirea terenurilor de către fermieri cu produse fitosanitare. Ni se comunică exact ziua și ora, așa că albinele sunt în siguranță. Până înfloresc salcâmii, cam peste două săptămâni, albinele au de muncă la rapiță. Adună miere, iar un kg costă cca 50 de lei. Rapiță stă înflorită cam 25 de zile, dar perioada cea mai bună e de 15 zile. Prima săptămână are doar polen. După, dacă e timpul bun, sperăm la miere. Depinde însă de mai mulți factori: ce rasă de albine ai, cum ai ieșit cu ele din iarnă, cum le îngrijești până la și după rapiță, cum va fi vremea în perioada înfloririi. Îniente de sezon, trebuie să ai grijă să mărești numărul de rame, pentru că ele din iarnă ies cu 5-6 rame, iar la sârșit de rapiță, se adună vreo 25. E important să știi câte să adaugi, ce fel de. E o știință întreagă”, afirmă micul antreprenor.
Cu două zile înainte de floarea de salcâm, mierea de rapiță se stoarce, ca nu cumva să se amestece cu cea din floare de salcăm, pentru că astfel o compromiți pe ultima și va trebui să o vinzi la un preț mult mai mic. Analizele de laborator vor depista imediat mixtura și ai pierdut din profit! Imediat după extracţia mierii de rapiţă, fagurii sunt reintroduşi în familii pentru curăţarea completă.
„La salcâm, mergem cu ele uscate și curate”, adaugă Ion, iar specialiștii spun că existenţa unei cantităţi mici de miere de rapiţă în mierea de salcâm poate modifica culoarea şi conţinutul polinic.
Potrivit experților, cea mai bună perioadă de cules la rapiță este imediat după înflorire, atunci când concentrația de zahăr este mai mare. Albinele sunt atrase la floarea de rapiță mai ales de mirosul acesteia și preferă nectarul mai dulce. Dacă vorbim despre perioadă optimă a zilei pentru cules, florile de rapiţă sunt intens cercetate de albine, începând de dimineața, de la ora 8.00, atingând intensitatea maximă de vizitare în intervalul orelor 11.00-14.00.
Apicultorii susțin că, de fapt, cultura de rapiță este importantă pentru albine, pentru că funrizează nectar și polen într-o perioadă a anului în care flora meliferă este săracă. Rapița este apreciată pentru contribuția ei la dezvoltarea comunităților de albine, la creșterea puietului, la regenerarea și intarirea familiilor în momentul începerii unui nou sezon apicol.