APICULTOR: Nopțile reci din aprilie ne-au afectat puietul din stupi

Luna aprilie a fost una capricioasă în acest an, marcându-se prin variații extreme de temperatură. După zile călduroase de peste +25 de grade Celsius, au urmat nopți reci, cu temperaturi de - 8 grade, pentru ca apoi să revină valori estivale de peste +26 de grade, iar serile să coboare din nou la doar +3 sau chiar -1 grad. Această alternanță bruscă între căldură și frig a coincis cu începutul sezonului de cules, într-o perioadă în care livezile sunt în plină floare și oferă albinelor surse valoroase de nectar și polen.
 
În zilele calde, activitatea albinelor a fost intensă. Când termometrele au urcat peste +20 de grade Celsius, stupii s-au animat, iar albinele au ieșit în zbor masiv, profitând de condițiile ideale pentru colectarea resurselor. Totuși, perioadele de răcire bruscă au afectat ritmul natural al familiilor de albine. Temperaturile scăzute din timpul nopții au determinat retragerea completă a albinelor în stupi, unde acestea s-au strâns în ghem pentru a-și conserva căldura vitală.
 
În nopțile reci, chiar dacă ziua pare promițătoare, albinele nu ies la cules. Sub zece grade Celsius, zborul este oprit, iar dezvoltarea puietului are mult de suferit. Înghețurile din aprilie ne-au pus mari probleme în stupină.
 
Scăderea temperaturii sub pragul critic de +15 grade în interiorul stupului a afectat direct puietul, care este extrem de sensibil la frig. În aceste condiții, albinele au fost nevoite să consume cantități mari din rezervele de hrană pentru a menține o temperatură constantă de 34–35 de grade Celsius necesară dezvoltării larvelor. Această presiune suplimentară a dus la epuizarea rapidă a rezervelor de miere și polen în multe familii, a declarat pentru AGROMEDIA, Petru Mangul, apicultor din raionul Briceni.
 
Astfel, în loc să avanseze constant în pregătirea sezonului, familiile au avut o evoluție fragmentată, cu zile de activitate intensă urmate de stagnări complete. Impactul asupra sezonului de cules este resimțit deja. Zborurile neregulate, pierderile de puiet și întârzierile în dezvoltare pot afecta semnificativ producția de miere, inclusiv din culesurile importante de salcâm și tei care urmează, susține apicultorul.
 
În fața acestor provocări, apicultorii sunt nevoiți să ia măsuri suplimentare. Mulți aleg să verifice constant rezervele de hrană și să evite manipulările inutile în perioadele de răcire accentuată. Starea puietului este monitorizată cu atenție, iar intervențiile sunt făcute rapid pentru a preveni pierderi majore.