Calendarul tratamentelor de iarnă la ovine
În perioada de stabulație a ovinelor (decembrie - martie) au loc următoarele acțiuni sanitar-veterinare:- controlul general și permanent al furajării pentru a preveni avorturile, pentru a preveni apariția mieilor subdezvoltați (cu slăbire cauzată de vreo boală, rahitism) precum și pentru a preîntâmpina afecțiunile pulmonare la miei.
- controlul stării de întreținere a mieilor, suplimentarea furajării lor și, după caz, tratamentul contra miodistrofiei cu preparate pe bază de seleniu.
Alimentația oilor în perioada de stabulație
În această perioadă, trebuie să se evite administrarea de furaje mucegăite sau îngheţate. Furajarea oilor în timpul stabulaţiei se face în funcţie de starea fiziologică, greutate şi rasă. Astfel oile, în primele 2-3 luni de gestaţie, îşi păstrează rezervorul de grăsime depus toamna, consumând fân şi grosiere. Perioada de gestaţie avansată (lunile 4-5) este cea mai critică, deoarece fetusul creşte rapid, scăzând capacitatea de ingestie pentru furaje. De aceea este obligatoriu să se introducă concentrate în raţie (200-500 g/zi).Ţinând cont că iarna lipsesc furajele verzi, acestea trebuie suplinite cu blocuri pentru lins, care conţin, pe lângă sare, vitamine şi microelemente (calciu, magneziu, seleniu etc.).
O alimentaţie carenţată are influenţă negativă atât asupra viabilităţii şi greutăţii mieilor la fătare, cât şi asupra oilor, ducând la diferite afecţiuni ca: cetonemia de gestaţie, o tulburare cauzată de hrănirea cu furaje sărace în glucide. Oile cele mai afectate sunt, în special, cele cu gestaţie gemelară sau cu fetus mare.
Pentru a preveni această afecţiune trebuie introduse în alimentaţie, în ultima perioadă de gestaţie şi morcovi, sfeclă, melasă. O altă afecţiune frecventă este miodistrofia enzootică cauzată de hrănirea oilor gestante cu furaje sărace în vitamina E şi/sau seleniu, carenţe care se reflectă asupra sănătăţii mieilor.
Acțiuni imunoprofilactice importante (valabile în toate anotimpurile)
- Examene serologice pentru depistarea orhiepididimitei și paratuberculozei;
- vaccinări impotriva anaerobiozei, avortului salmonelic și agalaxiei (rasfugul alb).
- acțiuni antiparazitare pentru depistarea scabiei. Animalele cu leziuni locale sunt izolate și tratate.
- tratament împotriva fasciolozei/galbezei (în ianuarie) la toate categoriile de vârstă și cu trei săptămâni înainte de ieșirea la pășune, cu excepția mieilor nou fătați;
- tratament împotriva dictiocaulozei (apa la plămâni) și trichostrongilidozelor, cu circa 3 săptămâni înainte de ieșirea la pășune, cu excepția mieilor din anul în curs;
- tratament împotriva estrozei (februarie/martie) la tineretul ovin din anul precedent. De asemenea, trebuie făcute și deparazitările câinilor ciobănești (din 6 în 6 săptămâni).
- controlul ongloanelor și tratamentul contra necrobacilozei și a altor îmbolnăviri podale.
Sursa: Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar, Doctor în ştiinţe medicale