Bibilica își are originea in Africa Occidentala, strămoșul ei fiind Numida-meleagris sau bibilica sălbatică. Speciile domestice sunt Numida-meleagris și Numida-Ptyloryncha).
Bibilicile se cresc în special pentru carnea lor de calitate superioară, care este apreciată ca delicatesă la fel ca și carnea de fazan sau potârniche. Greutatea bibilicilor adulte este de 1,5-2 kg, femelele înregistrând greutăți ceva mai mari decât masculii. Producția anuală de ouă este de 60-90 bucăți, uneori putând ajunge la 120 de ouă anual. Greutatea medie a ouălor este de 45 g. Acestea au coaja groasă, pigmentată și presărată fin cu pete maro. Ouăle de bibilică au un gust plăcut, însă procentual, coaja e în cantitate mai mare decât la celelalte specii de păsări domestice, atingând 16% din greutatea oului.
În general, bibilicile sunt rezistente la intemperii, creșterea fiind eficientă dacă poate fi făcută pe spații intense sau în sisteme intensive, cu asigurarea reproducției în baterii și creșterea puilor pe așternut. Bibilicile cad cloști mai târziu și de cele mai multe ori nu clocesc.
Carnea de bibilică are un conținut ridicat de proteină (23%), scheletul este fin și ușor, mărind randamentul în carne, care poate ajunge la 72-75% la carcasă. Oul conține 13,5% proteină și 12,5 grăsimi, 0,8% glucide, 0,9% substanțe minerale și 72,8% apă. Substanța uscată din conținutul oului de bibilică este cu 3,5% mai mare decât la oul de găină, iar conținutul în vitamina A este de 2-3 ori mai mare. Oul de bibilică are un gust mai aparte, apreciat de consumatori datorita substanței uscate.
În comparație cu găina, incidența bolilor la bibilici este mult mai redusă, la toate categoriile de vârstă. Practic, nu se cunoaște sindromul respirator, inclusiv micoplasmoza respiratorie, pseudopesta etc. Se întâlnesc totuși boli parazitare cum ar fi coccidioza, trichomonoza, histaminoze și uneori aspergiloza și candidoza. Rezultate bune înregistrate în sistem intensiv cu hale fără ferestre, pe așternut sau în baterii: greutatea oului, viteza de creștere, conversia furajelor etc. lasă să se întrevadă largi perspective de dezvoltare a acestei specii de păsări în crescătoriile de la noi din țară.
Ouatul începe la 30 de săptămâni și durează 35 de săptămâni, perioada în care se realizează 90-100 de ouă sau, în condiții deosebit de confortabile de mediu pot ajunge la producții de 130-150 de ouă. Perioada de incubație a ouălor este de 27 de zile, iar consumul mediu zilnic este de 100 g nutreț combinat. Pentru a se asigura un procent ridicat de ouă fecundate raportul dintre sexe trebuie să fie 1 mascul la 5-7 femele.
În timpul sezonului de ouat, după ce depun 20-30 de ouă, bibilicile încep să manifeste tendința de a cloci. Pentru evitarea acestei stări fiziologice, legată de întreruperea ouatului, este necesar ca în adăpost să se amenajeze boxe pentru loturi de câte 200-300 capete, compartimente cu plasă din sârmă, unde se vor amplasa cuibare de ouat pe două rânduri, calculându-se un cuibar la 6 bibilici. Mai eficient este exploatarea bibilicilor în baterii. Ca norme de densitate, se recomandă colectivități de 2-3 bibilici într-o cușcă.
Ca și la găini, bateriile folosite în întreținerea bibilicilor pot fi verticale (pe trei nivele), piramidale sau orizontale. Se folosesc aceleași adăposturi fără ferestre ca și pentru găini, asigurând aceleași parametri de microclimat. În privința hranei, bibilicile pot fi crescute cu aceleași tipuri de furaje combinate ca și la găini.
Bibilicile pentru carne se taie la vârsta de 12-14 săptămâni, când ajung la greutatea de 1,4 - 1,6 Kg. Creșterea bibilicilor pentru carne se împarte în două etape:
ETAPA 1 - 28 ZILE. Puii de bibilică, după ecloziune, se cazează în țarcuri ca pentru puii de găină cu o densitate de 30 pui/m.p în primele 2 zile și de 12-15 pui/m.p în zilele următoare. În primele 5 zile de viață, puilor li se asigură iluminat cu becuri de 100W, amplasate la 1m înălțime și distanța intre ele de 2m, iar în următoarele zile, becurile vor fi de 60W amplasate în plafon.
Temperatura sub eleveuze trebuie să fie în primele 2 zile, de 38 °C și ambient de 28°C, apoi temperatura scade sub eleveuze în a treia zi la 30 °C si ambient 26 °C, în ziua a 4-a si a5-a, 28-24 °C, cu 25 de °C în mediul din adăpost, urmând ca până la sfârșitul perioadei să se asigure atât sub eleveuză cât și în ambient 24 °C.
Umiditatea relativă optimă trebuie să fie în jur de 70 °C.
Hrănitorile și adăpătorile, în primele două săptămâni sunt pentru demaraj, apoi se înlocuiesc cu cele de adult. Furajul până la vârsta de 10 zile se administrează sub forma de făină sau granule mici. Pentru prevenirea aspergilozei se decontaminează paiele ce se folosesc ca așternut cu sulfat de cupru, iar candidoza se previne introducând în furaje oxichinalat de cupru sau parconazol. Antibioticele utilizate în furaje previn stresul.
ETAPA 29 ZILE - 14 SAPTAMANI. Temperatura în această perioadă este de 24 °C. Programul de lumina se caracterizează prin alternanța dintre o oră de lumină cu 3 ore de întuneric și o intensitate de 4 lucși. Până la a 4-a săptămână de viață, puilor li se administrează un cocidiostatic, după care aceasta se scoate din furaj, iar pentru a preveni capilarioza, în această perioadă, puilor li se administrează Levamisol în apa de băut (o zi pe săptămână).
ALIMENTAȚIA BIBILICILOR
În perioada de demaraj (0-4 săptămâni), puii de bibilică pentru carne manifestă cerințe ridicate în energie și substanțe nutritive. Nivelul energetic recomandat este de 2900-3000 Kcal, iar cerințele de substanțe minerale sunt comparabile cu cele la puii de găină, respectiv 1-1,1%Ca, 0,65%P si 0,3%sare. Pentru a realiza cerințe ridicate în aminoacizi esențiali, se recomandă ca în structura nutrețurilor combinate, să se introducă 5-6% nutrețuri. În primele 4-5 săptămâni de viață ale puilor, hrana se administrează sub forma brizurată, iar in următoarele faze sub forma granulată. În perioada 0-4 săptămâni, sporul total de creștere în greutate este de 400-450g.
În perioada de creștere (5-8 săptămâni), se utilizează nutrețuri combinate cu o concentrație energetica de 2800-3000 Kcal/Kg. Necesarul de lizină și aminoacizi sulfurați variază în funcție de nivelul energetic al nutrețului, respectiv 0,91-0,97% pentru lizina și 0,90-0,87% pentru metionina și cistina. Cerințele în macroelemente sunt apropiate cu valori de cele recomandate ale puilor de găină adică: 0,9%Ca, 0,6%P si 0,3%sare. În perioada de creștere se realizează un spor total de creștere în greutate de 800-850 g/cap și un spor mediu zilnic de 28-29 g/cap.
În perioada de finisare (9-12 săptămâni), hrana folosită trebuie să aibă relativ aceeași concentrație energetică (2900-3 000 Kcal EM/Kg) ca în perioada anterioară, dar un conținut mult mai scăzut în proteine (PB). În această perioadă, puii de bibilică realizează un spor de creștere în greutate de 400-430g, cu un consum total de 1,8 Kg nutreț combinat/cap și un indice de consum de 4,2-4,5 Kg nutreț combinat/Kg spor. La vârsta de 12 săptămâni, puii de bibilica pentru carne au greutate corporală de 1800-1850g, consumul total de nutrețuri combinate fiind de 5,2-5,5 Kg/cap, iar consumul specific de 2,8-2,9 Kg/spor. Peste vârsta de 12 săptămâni sporurile sunt foarte mici și se fac, mai ales pe bază de grăsimi, cu consumuri specifice ridicate.
În perioada de ouat, aportul proteic al rației nu trebuie să depășească 15% proteină bruta digestibilă, furajul pentru ouat administrat găinilor fiind corespunzător și pentru bibilici. Consumul zilnic de furaj trebuie să asigure un aport de 14,5 g proteină și 3000 kcal/kg. Necesarul zilnic de săruri minerale asimilabile pentru bibilicile adulte este de 3,8 g calciu și 0,45 g fosfor/cap/zi.
Consumul de apă este influențat de cantitatea de hrană ingerată, de cantitate de săruri conținută de nutrețuri și temperatura ambientală. Se apreciază că bibilicile consumă 2,1-2,2 ml apă pentru fiecare gram substanță uscată ingerată la vârsta de 26 de săptămâni.
Sursa: gazetadeagricultura.info