Perioada de după fătare este una dintre cele mai solicitante pentru capre, mai ales în sezonul rece. Iarna, necesarul energetic și nutritiv al caprelor crește semnificativ, atât pentru refacerea organismului după gestație, cât și pentru susținerea producției de lapte și a alăptării iezilor. O alimentație necorespunzătoare în această etapă poate duce la scăderea producției de lapte, slăbirea animalelor și apariția problemelor metabolice.
Fânul de bună calitate rămâne alimentul de bază pentru caprele aflate după fătare. Se recomandă fânul de lucernă sau amestecurile de graminee cu leguminoase, bine uscate, fără mucegai și praf. Caprele aflate în lactație trebuie să aibă acces permanent la fân, deoarece consumul insuficient afectează direct producția de lapte.
În lipsa lucernei, se poate utiliza fân de pășune naturală, completat obligatoriu cu alte surse de proteine și energie.
După fătare, rația trebuie completată cu furaje concentrate, pentru a acoperi necesarul energetic crescut. Cerealele precum porumbul, orzul sau ovăzul pot fi administrate sub formă măcinată sau boabe zdrobite. Cantitatea se ajustează în funcție de producția de lapte, fără a depăși limitele recomandate, pentru a evita tulburările digestive.
Introducerea concentratelor trebuie făcută treptat, în primele 7–10 zile după fătare, pentru a preveni acidoza ruminală.
Cartofii fierți, sfecla furajeră sau dovleacul pot fi incluși în rația de iarnă, în cantități moderate. Acestea aduc un aport suplimentar de energie și contribuie la stimularea apetitului. Rădăcinoasele se administrează curate, tocate și, în cazul cartofilor, doar după fierbere.
Silozul de bună calitate poate fi utilizat, dar cu prudență, deoarece caprele sunt sensibile la furajele acide sau alterate.
În perioada de lactație timpurie, caprele au un necesar crescut de proteină. Tărâțele de grâu, șrotul de floarea-soarelui sau de soia pot fi folosite pentru completarea rației, în funcție de disponibilitate. Lipsa proteinelor se reflectă rapid în scăderea producției de lapte și în pierderea condiției corporale.
Accesul permanent la apă curată și neînghețată este esențial iarna. Deshidratarea reduce consumul de furaje și producția de lapte. De asemenea, caprele trebuie să aibă la dispoziție sare bulgări și suplimente minerale specifice, care să asigure aportul de calciu, fosfor și microelemente.
Greșeli frecvente de evitat
Fermierii sunt atenționați să evite administrarea furajelor mucegăite, înghețate sau fermentate necontrolat. De asemenea, schimbările bruște de rație, imediat după fătare, pot provoca tulburări digestive și stres suplimentar animalelor.
Hrănirea caprelor iarna, după fătare, trebuie să fie echilibrată, adaptată stării fiziologice și bazată pe furaje de calitate. Investiția într-o rație corect alcătuită se reflectă direct în sănătatea caprelor, în vitalitatea iezilor și în producția de lapte, fiind esențială pentru un sezon zootehnic reușit.
Bibliografie: Nutrient Requirements of Small Ruminants: Sheep, Goats, Cervids, and New World Camelids
