FURAJE APARENT BUNE, DAR PERICULOASE: Impactul micotoxinelor în zootehnie

Micotoxinele, toxine produse de mucegaiuri, devin tot mai frecvent un factor de risc în fermele de bovine, afectând direct producția de lapte, sănătatea animalelor și rentabilitatea exploatațiilor.
 
Aceste substanțe toxice, generate în special de fungi din genurile Fusarium, Aspergillus și Penicillium, pot apărea atât în câmp, înainte de recoltare, cât și în timpul depozitării furajelor. Condițiile favorabile sunt umiditatea ridicată, temperaturile înalte și prezența oxigenului, scrie Farmer.pl.
 
În practică, riscul nu este limitat la furaje vizibil alterate. Micotoxinele pot fi prezente și în silozuri sau furaje care nu prezintă modificări evidente de miros sau aspect, ceea ce face depistarea lor dificilă.
 
Efectele asupra animalelor sunt, de regulă, nespecifice și apar gradual. Fermierii pot observa scăderea consumului de furaje, reducerea producției de lapte, probleme de reproducere sau o sensibilitate mai mare la boli. De asemenea, pot apărea dereglări digestive și scăderea calității laptelui.
 
În aceste condiții, pierderile economice nu sunt imediate, dar se acumulează în timp, afectând performanța generală a efectivului și eficiența utilizării furajelor.
 
Prevenția rămâne principala soluție pentru limitarea impactului. Specialiștii recomandă respectarea momentului optim de recoltare, însilozarea rapidă și corectă, compactarea adecvată a silozului și acoperirea acestuia pentru a reduce accesul oxigenului. De asemenea, este esențială gestionarea corectă a frontului de furajare, pentru a evita încălzirea și dezvoltarea ulterioară a mucegaiurilor.
 
În cazul furajelor uscate, controlul umidității și condițiile de depozitare sunt factori determinanți. Totodată, testarea periodică în laborator devine una dintre puținele metode sigure de identificare a contaminării.
 
Atunci când există suspiciuni privind prezența micotoxinelor, se recomandă eliminarea porțiunilor contaminate și utilizarea aditivilor furajeri care reduc absorbția toxinelor în organism. În paralel, este necesară susținerea metabolismului animalelor, în special a funcției hepatice și a sistemului imunitar.