Ferma a pornit ca o gospodărie de familie, cu un efectiv redus de animale și o activitate orientată inițial spre asigurarea unui venit local. Dezvoltarea a fost una treptată, dar accelerarea a devenit vizibilă odată cu investițiile și integrarea tehnologiilor moderne, care au permis reorganizarea exploatației la nivel industrial.
„Astăzi nu mai putem separa productivitatea de bunăstarea animalelor”
Pentru Lidia Gnatiuc, modernizarea fermei a fost rezultatul unor ani de încercări, ajustări și investiții în tehnologie, corelate cu sprijinul obținut prin proiecte dedicate dezvoltării zootehniei.
Astăzi nu mai putem separa productivitatea de bunăstarea animalelor și de grija față de consumatori și de mediu pe termen lung. După mulți ani de încercări și eșecuri, inclusiv datorită suportului din partea autorităților și prin proiecte dedicate zootehniei, am ajuns la un sistem echilibrat în care tehnologia leagă toate aceste componente, spune fermiera.
Unul dintre primele puncte de intervenție a fost zona de furajare, unde ferma a investit într-o soluție integrată, capabilă să optimizeze munca zilnică și să reducă dependența de forța de muncă manuală.
Cele mai mari realizări inovative cu care ne mândrim sunt mașina de furajare autopropulsată. Este un singur utilaj care înlocuiește un tractor, un încărcător auxiliar și un mixer distribuitor de furaje. Scade efortul personalului, timpul și resursele consumate și crește eficiența în ansamblu, povestește Lidia Gnatiuc.
Această schimbare a influențat modul de formulare a rațiilor, dar și starea generală a efectivului, printr-un control mai bun al consumului și al calității hranei.
Rațiile sunt dozate și adaptate mult mai precis, scade risipa, sporește consumul de hrană, iar sănătatea animalelor și producția de lapte se îmbunătățesc, explică fermiera.
Procesul de modernizare nu s-a oprit la furajare. Ferma a investit și în infrastructura zootehnică propriu-zisă, prin reconstruirea grajdurilor și dotarea acestora cu sisteme automate de ventilare și adăpare, cușete confortabile și sisteme mecanizate de evacuare a dejecțiilor, toate orientate spre reducerea stresului animalelor și menținerea unui microclimat stabil.
Un alt pas important a fost gestionarea dejecțiilor și a spațiilor de odihnă, prin implementarea unui sistem integrat de separare și igienizare.
Avem și un sistem de sterilizare a dejecțiilor. Bălegarul se separă, se usucă și se igienizează, înlăturând bacteriile. Masa sterilizată o folosim ca așternut, în combinație cu paie. Scad cheltuielile pentru resurse, mediul este mai curat, mai uscat și mai confortabil, ceea ce asigură sănătatea picioarelor și a ugerului, dar reduce și emisiile de carbon și impactul asupra mediului, explică Lidia Gnatiuc.
Prin această abordare, dejecțiile nu mai reprezintă un deșeu dificil de gestionat, ci o resursă reutilizabilă, integrată într-un sistem de economie circulară, conform cerințelor actuale de protecție a solului și apei.
Sala de muls a fost, la rândul ei, modernizată, fiind adaptată unui flux eficient și unor standarde ridicate de igienă.
Sala de muls performantă este esențială atât pentru producție, cât și pentru bunăstarea animalelor. Scade timpul de așteptare la muls, scade stresul, iar igiena laptelui este mult mai bună. Vacile sunt mai calme, iar pe termen lung asta înseamnă animale sănătoase și o producție constantă, povestește antreprenoarea.
Digitalizarea ca instrument de management
Un element-cheie al transformării fermei a fost implementarea soluțiilor digitale de management, care leagă infrastructura, nutriția și bunăstarea animalelor într-un sistem unitar.
Digitalizarea înseamnă acces la date în timp real. Softul de management ne oferă informații despre sănătatea, activitatea și producția animalelor, despre comportament și consumul de furaje. Personalul are date concrete și timp să intervină rapid, reducând pierderile. Nivelul de tehnologizare la care am ajuns sprijină performanța economică, bunăstarea animalelor și protecția mediului, povestește fermiera.
Rezultatele acestei abordări sunt cuantificabile și se reflectă direct în capacitatea de producție și în extinderea efectivului.
La începutul proiectului aveam 180 de vaci mulgătoare. Într-un an am ajuns la 359. De la 5 tone de lapte am crescut la 12–13 tone. Sunt cifre care arată că investițiile în tehnologie și digitalizare dau rezultate, spune Lidia Gnatiuc.
Transformarea fermei se înscrie într-o direcție mai largă a zootehniei moderne, orientată spre valoare adăugată și competitivitate. Acest lucru a fost subliniat și de Natalia Grosu, doctor, conferențiar universitar în zootehnie la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Zootehnia nu mai este doar despre productivitate. Este despre valoare, sustenabilitate și competitivitate. Strategiile de modernizare a fermelor, în context european, se bazează pe infrastructură și tehnologie, digitalizare și trasabilitate, ameliorare și nutriție, precum și pe bunăstarea animalelor, susține Natalia Grosu.
Din perspectiva furnizorilor de soluții digitale, Ana Pancrat, reprezentantă a Millstream Trade SRL, consideră că digitalizarea trebuie să devină o practică standard în zootehnie.
În Republica Moldova se vorbește mult despre digitalizare, dar în zootehnie încă prea puțin. Ca să avem o zootehnie durabilă, digitalizarea nu trebuie să fie un trend, ci o regulă. Tehnologia oferă eficiență economică, trasabilitate și sprijină bunăstarea animalelor, care în fermă trebuie să fie pe primul loc, explică Ana Pancrat.
Prin investiții coerente în tehnologie, digitalizare și bunăstare animală, ferma demonstrează că performanța în zootehnie se construiește pe decizii informate și pe o viziune clară pe termen lung.