GASTRITELE LA RUMEGĂTOARE: Cauze, manifestări și tratament

La bovine și ovine, gastritele apar mai ales în fermele unde hrana sau condițiile de întreținere nu sunt atent controlate. De cele mai multe ori, problema pornește de la furaje mucegăite ori prost depozitate, de la plante toxice, ori chiar de la ingerarea corpurilor străine – o situație des întâlnită atunci când animalele nu primesc rații echilibrate și caută să roadă tot ce găsesc la îndemână. În alte cazuri, inflamația stomacului este doar o complicație a unor boli precum diareea virotică bovină sau salmoneloza.
 
Primele semne care trădează o gastrită sunt scăderea apetitului și abaterea animalelor. La bovine se observă frecvent alternanța dintre diaree și constipație, consum crescut de apă, dar și slăbire rapidă. La viței, boala se manifestă prin meteorism ruminal recidivant, iar producția de lapte scade vizibil în cazul vacilor.
 
Tratamentul presupune, înainte de toate, reducerea stresului asupra stomacului. Se recomandă repaus alimentar parțial timp de una-două zile, perioadă în care animalele primesc doar fân curat și apă proaspătă, pentru ca mucoasa gastrică să aibă timp să se refacă. În cazurile în care vărsăturile sau tulburările digestive persistă, alimentația se poate suspenda temporar, însă hidratarea devine esențială. Apa rece sau soluțiile saline, administrate pe cale orală ori sub formă de perfuzii, ajută la corectarea dezechilibrelor produse de boală.
 
Pentru calmarea durerilor și a colicilor se folosesc medicații antispastice, iar în situațiile mai complicate, cu intoxicații sau ingerare de substanțe corozive, se apelează la spălături gastrice și antidoturi specifice. Produsele cu efect protector asupra mucoasei, cum sunt cele pe bază de zeoliți, contribuie la reducerea inflamației și la refacerea stomacului.
 
În paralel, fermierii trebuie să corecteze cauza care a dus la apariția bolii. Dacă e vorba de o infecție bacteriană, tratamentul antiinfecțios este obligatoriu, iar în cazul paraziților, deparazitarea trebuie făcută conform schemei recomandate de medicul veterinar.
 
Prevenția joacă însă cel mai important rol. Hrana de calitate, depozitată în spații aerisite și curate, rațiile echilibrate și controlul periodic al sănătății efectivului reduc considerabil riscul apariției gastritelor. Igiena adăpostului și eliminarea corpurilor străine sunt măsuri simple, dar esențiale pentru menținerea sănătății rumegătoarelor.