GȚ „ȘONTEA MAXIM MIHAIL”: Consiliere pentru sănătatea animalelor și managementul unei ferme cu 200 de bovine

Gospodăria țărănească „Șontea Maxim Mihail” deține 200 de bovine, dintre care 90 de vaci productive și 110 capete de tineret. Ferma a beneficiat, cu suportul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare prin intermediul Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală de activități de consiliere agricolă și schimb de experiență între fermieri, axate pe furajare, reproducție, sănătatea animalelor și utilizarea datelor în administrarea efectivului.
 
Pentru administratorul Maxim Șontea, dezvoltarea unei ferme cu animale de reproducție și genetică bună presupune pregătire continuă și acces la specialiști. Experiența acumulată trebuie completată cu recomandări adaptate problemelor din exploatație.
 
Ca să crești corect animalele și să ai animale de prăsilă cu o genetică bună, trebuie să înveți. Sunt implicate podotehnia, însămânțările artificiale și furajarea. Aici avem nevoie de specialiști și de consultare. Programul de management ne permite să urmărim producția, calitatea, furajele și sănătatea animalelor, dar, fără specialiști, utilizăm practic doar 10–15% din posibilitățile lui, spune Maxim Șontea, administratorul GȚ „Șontea Maxim Mihail”.
 
 Ana Pancrat, consultantă agricolă, a lucrat cu opt fermieri din mai multe regiuni ale Republicii Moldova. Activitățile au început cu evaluarea exploatațiilor și stabilirea necesităților, iar temele abordate ulterior au fost ajustate în funcție de problemele identificate.
 
Pe parcursul a trei luni, ne-am propus să evaluăm managementul și componentele importante ale fermei. La evaluarea inițială am stabilit anumite activități, însă din acestea au apărut alte necesități. Am dezvoltat abordarea «de la fermier la fermier», prin care experiența unui producător este transmisă altuia. Proiectul a inclus mai multe tematici: nutriție, managementul efectivului de vaci și sănătatea animalelor, explică Ana Pancrat.
 
În cadrul schimburilor de experiență, fermierii au discutat despre îngrijirea copitelor și pregătirea corectă a soluțiilor utilizate pentru tratamente. Alte consultații au vizat alimentația animalelor în funcție de etapa reproductivă și de perioada de lactație.
 
Am învățat cum să pregătim corect tratamentul pentru copite, ce înseamnă concentrația soluției și unde nu trebuie să exagerăm. Am discutat și despre furajare și reproducție. Un specialist ne-a ghidat cum trebuie furajat animalul pregătit pentru însămânțare sau pentru intrarea în repaus mamar. Când ai monitorizare, managementul fermei este organizat și ești consultat corect și la timp, poți lucra mai eficient. Avem încă multe de învățat și îmi doresc foarte mult ca acest proiect să continue, afirmă Maxim Șontea.
 
Participarea specialiștilor din străinătate a permis examinarea unor probleme întâlnite în exploatații, inclusiv afecțiuni ale copitelor, retenție placentară și mastite. Potrivit consultantei, evaluările au evidențiat necesitatea unei abordări care să analizeze împreună alimentația, sănătatea și producția.
 
În aceste trei luni am organizat mai multe seminare, am adus specialiști de peste hotare și am făcut evaluarea animalelor. Specialistul a identificat necesitatea curățării copitelor, cazuri de retenție placentară și mastite. Astfel, am înțeles ce trebuie analizat în ansamblu în ferme. Nutriția este una dintre componentele importante pe care trebuie să le examinăm în legătură cu aceste probleme și cu producția scăzută de lapte, menționează Ana Pancrat.
 
O altă componentă a consilierii a fost colectarea probelor de lapte de la fiecare vacă. Rezultatele au fost discutate cu fermierii pentru a înțelege indicatorii și posibilele cauze ale problemelor constatate.
 
Am colectat probe de lapte de la fiecare vacă și am analizat rezultatele de laborator pentru mai mulți indicatori: celule somatice, grăsime și proteină. Pornind de la aceste rezultate, am organizat și un webinar pentru a discuta de unde pot apărea problemele. M-am axat pe digitalizarea fermei zootehnice, în special pe controlul laptelui. Instrumentul există: softul de management permite urmărirea producției, reproducției, sănătății și tratamentelor pentru fiecare animal în parte, explică Ana Pancrat.
 
Utilizarea mai completă a programului Uniform-Agri este una dintre necesitățile semnalate de administrator. Evidența individuală poate susține monitorizarea efectivului, însă interpretarea informațiilor și transformarea lor în decizii necesită pregătire și sprijin specializat.
 
Planul meu este să mă extind și să ajung la peste 200 de vaci productive, adică vaci mulgătoare. Mi-aș dori ca multe procese să fie robotizate, dar aceasta ține de posibilitățile financiare. Ne susține AIPA și sper să ne susțină în continuare. Avem nevoie și de cât mai multe informații, pentru că apar permanent produse și premixuri noi pe piață, spune administratorul.
 
Interesul pentru instruiri a continuat și după activitățile inițiale.
 
Pe parcursul celor trei luni am primit foarte multe întrebări și solicitări: «Vrem filmulețe, vrem webinare, mai organizează seminare». Mi-aș dori foarte mult să continuăm și sper că Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală va desfășura în continuare asemenea proiecte și alte activități pentru sectorul zootehnic, afirmă Ana Pancrat.
 
Pentru administratorul gospodăriei, colaborarea reprezintă un sprijin în pregătirea următoarelor etape de dezvoltare.
 
Mulțumim Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală și așteptăm cu mare nerăbdare continuarea proiectului. Sunt foarte mulțumit că am fost auziți și văzuți. În timp, sper să vedem și rezultate tot mai bune, a conchis Maxim Șontea.
 
Acest material a fost realizat în cadrul activităților de consultanță agricolă destinate producătorilor din Republica Moldova, desfășurate prin Sistemul de Cunoștințe și Inovare în Agricultură (AKIS), susținut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și implementat de Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală (CCAR), parte a Planului de creștere economică a Republicii Moldova pentru anii 2025–2027.