“Târgul de animale a fost redeschis după o pauză de aproape trei ani, generată de situația epizootică la nivel național, în contextul evoluției pestei porcine africane. În cadrul târgului au fost expuse bovine, cabaline și ovine. Decizia de redeschidere a târgurilor a fost adoptată în Centrul Local de Combatere a Bolilor, în urma creării cadrului legal, la nivel național, prin Hotărârea de Guvern nr. 678 din 24 iunie 2021”, transmite un site de știri cea mai proaspătă noutate din agricultură. Ați parcus-o și voi acum, doar că toate se întâmplă în România, județul Alba, și nicidecum la noi la Soroca sau la Cahul. Cei care au crescut la sat își amintesc, probabil, acele târguri agricole din centrul localității, la care veneau gospodarii cu animalul de coarne în speranța că îl va vinde și va lua bani buni pe el. Venea omul, se uita la văcuță sau purcel, îl analiza, pe cal îl căuta și în gură dacă are dinții sănătoși, îl mai întreba pe stăpân te miri ce, îi plăcea marfa, o cumpăra și o aducea acasă. Ca să nu fim acuzați că tare am fi nostalgici după tradițiile sovietice, e cazul să vă spunem că astfel de târguri au loc și acum în Occident, doar că la o altă scară.
AGROMEDIA a încercat să afle opiniile fermierilor și ale autorităților vizavi de fenomenul reînviat în România și lăsat pe linie moartă la noi în țară. Trei surse cu trei opinii diferite vin să comenteze dispariția târgurilor de animale și care sunt șansele ca acestea să fie vreodată reanimate, fie și la nivel de raion.
Pavel Prisăcaru:
“S-au mutat pe Internet” Pavel Prisăcaru, președintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Republica Moldova ne-a declarat că acum aceste târguri au trecut în regim virtual.
“Azi există Internet și toți care au de cumpărat vreun animal apelează la site-urile specializate. Noi organizăm un festival toamna, în noimebrie, de Sf. Dumitru, o sărbătoare tradițională, unde vine lumea cu animale de vânzare și tot timpul se vând. Se vine la eveniment cu căprițe și oițe dichisite. Fiecare își laudă marfa. Este vorba de Festivalul “Mioriță Laie-Bucălaie”, desfășurat deja al patrulea an la Cimișlia și în acest an va fi organizată cea de-a V-ea ediție. Și cam atât. Normal ar mai trebui să organizăm unul și primăvara, de Sf. Ghoerghe, doar că nu ne mai ajunge timp. Nu vom mai reveni vreodată la aceste târguri. Internetul e cel mai valabil acum și nu putem schimba situația. Și un cal, și o vacă, chiar și o găină tot pe Internet se vinde. Erau pe timpuri târguri agricole, acum însă dacă țăranul vrea azi să cumpere o oaie, azi o caută să o cupere. Nu așteaptă sâmbăta sau duminica. Revenirea la târgurile vii este imposibilă”, ne-a spus dl Prisăcaru.
Ludmila Catlabuga:
“Transportarea unui animal la expoziții costă bani mulți și sunt achitați de fermieri” O altă opinie este cea a fermierei Ludmila Catlabuga de la Soroca. Ea deține o fermă de bovine, în total 140 capete, și ne-a povestit trista experiență prin care le-a fost să treacă colegilor zootehnicieni din asociație.
“De fapt, toți membrii din asociația noastră participă cu animale la expoziții, atunci când au loc cele de tehnică agricolă la Moldexpo. Acum doi ani am fost ultima data, dar până la pandemie am mers de două sau chiar trei ori. Să vă spun cum a fost: noi creștem bovine de lapte și de prăsilă, rasa Goldstein, care sunt înalt productive, de perforanță, cu genetică bună, cu acte în regulă. Nu știu din ce motiv, dar implicarea Ministerului Agriculturii la capitolul dat – susținerea fermierilor la expunerea animalelor pe care le crește - este zero. Am trăit o experiență foarte tristă… Fermierii au adus bovinele din teritoriu, că fermele noastre nu sunt în capitală, și vă dați seama că să aduci animalul la expoziție din Edineț sau Soroca ai nevoie de transport specializat care este foarte și foarte costisitor.
Tu vrei să îl expui pe cel mai bun, să-l arăți lumii, în plus să motivezi tinerii și să le spui că un asemenea animal poate aduce atâta lapte și poți câștiga atâțea bani etc. Cheltuielile de transport au fost suportate de antreprenori. Am încercat să implicăm anumite organizații, să colicităm sprijinul ministerului, am cerut să ne susțină măcar cu transportul. Nimic.
Organizatorii expoziției ne-au oferit un teritoriu în spate la parcare. Nici tu apă, nici tu condiții pentru a evacua deșeurile. Și în plus într-un an a fost un soare groaznic, am stat sub el două zile la rând, pentru că noi zi și noapte stăm acolo, nu putem duce animalele acasă apoi hai iar ia drumul de la început.
O văcuță a făcut și mastită, am căutat medicamente prin tot orașul și când anul următor am invitat fermierii să-și expună animalele, ei au zis că nu le mai trebuie. Nu am vândut niciunul, la noi nu se aplică practicile din România, așa cum am văzut la Iași, Cluj. Poate acum, când trece pandemia sau când ne vor fi oferite subvențiile per cap de animale (pe care așa și nu le-au recepționat – n. red.) va fi un stimul pentru fermieri. Lumea a început să mă sune, că sunt antreprenor cu fermă de bovine de prăsilă, să mă întrebe dacă nu vând. Moldovenii s-au obișnuit să nu prea cumpere din intern.
Acum un an-doi, au apărut mai multe ferme de prăsilă, că existau doar doi lideri, dar această piață nu este încă pusă bine pe roate. Și dacă sincer, nu cred că acele târguri vor reapărea vreodată”, a conchis fermiera Ludmila Catlabuga, care a mai adăugat că zootehnia la noi în țară e pe ducă.
“Fermierii sunt foarte obosiți și dacă apare vreun investitor străin gata să cumpere toate fermele, la sigur că le vând cu tot tacâmul. Au crescut prețurile, noi nu putem planifica bugetul din subvenții deoarece nu ne sunt oferite”, a mai subliniat antreprenoarea.
Vasile Mârzenco:
“Noi pierdem esențialul” Vasile Mârzenco, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova (FNFM) ne-a comunicat cea de-a treia opinie. Potrivit lui, aceste târguri au dispărut pe motiv că nici animale nu prea găsești în gospodăriile țărănești.
“În sate erau cirezi de vite de lapte, dar au rămas câte una unde și unde. Zootehnicieni nu mai sunt, pentru că nu mai sunt nici fermele de altădată. Este altă generație, una de tineri care nu au îndrăgit îndeletnicirea de a fi bun gospodar la sat. Mai degrabă se angajează paznic la o companie, ia un salariu și trăiește cu ziua de azi. Nu se gândește că el și copilul lui nu se alimentează corect, nu consumă produse lactate din lapte natural, dar din cele de import. Noi pierdem esențialul – dragostea omului de a se ocupa de gospodăria casnică, țărănească. Nu mai vorbesc de agricultură, să deschidă o fermă. Pornește de la una mică și peste timp vede că e profitabil să întrețină zece, douăzeci de vaci și să dezvolte o afacere. Acest lucru nu este motivat și stimulat de politica statului și oamenii aleg să muncească 3-4 luni peste hotare, vine acasă și huzurește vreo lună, apoi iar pleacă. La FNFM discutăm acest subiect. Ne străduim să-i sprijinim pe cei care au o fermă de câteva vaci, le oferim câte un grant mic, să procure un aparat de muls sau un sistem de irigare mic, un tractor, să vadă că nu sunt abandonați”, ne-a spus dl Mârzenco.
AGROMEDIA a încercat să discute subiectul și cu reprezentanții MADRM, dar ni s-a spus că sunt antrenați într-un eveniment internațional foarte important.