Porția alimentară, condițiile de trai, accesul la lumină și aer sunt cele mai importante criterii care determină cantitatea și calitatea laptelui produs de vaci. Care sunt standardele și ce ar trebui să cunoască crescătorii de bovine, am încercat să aflăm de la doctorul habilitat în zootehnie, Valentin Focșa.
Specialistul a făcut parte din grupul de experți din cadrul Programului de Extensiune lansat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și implementat de Federația Agricultorilor din Moldova, FARM, în perioada iulie-decembrie, 2021., unde agricultorii din 10 raioane ale țării au fost consultați și informați cum să-și dezvolte afacerile.
Care sunt cele mai dese întrebări care-i frământă pe crescătorii de bovine?
Cel mai mult sunt interesați de modul în care un animal trebuie crescut. Creșterea dirijată întotdeauna duce la creșterea volumului de producție a laptelui. O altă întrebare foarte stringentă este legată de însămânțarea artificială. Sunt și mulți agenți economici care însămânțează cu taurii neautorizați, ceea ce poate duce la daune. Taurul autorizat este testat după activitatea materialului seminal și totodată după calitatea descendenței.
O altă întrebare frecventă este legată de microclimă în adăpostul unde se întreține animalul. Foarte mulți nu știu că o vacă, pentru a produce lapte, are nevoie de lumină, condiții uscate, acces la apă și alimentație corectă. Vaca are nevoie de multă lumină, nu mai puțin de 16 ore pe zi. Dacă nu-i asigurăm acest acces la lumină, mai ales în perioada de iarnă, producția de lapte scade până la 15%.
De asemenea, multe întrebări sunt și legate de alimentația bovinelor. Mâncarea trebuie combinată. Și una este când se face o combinație de concentrat favorabil pentru lapte și alta e să îi dăm niște concentrate pur și simplu pe care le aruncă în băligar. În rețetă trebuie să fie numaidecât grosiere, suculente și concentrate, dar ele trebuie să aibă o anumită componență, nu mai puțin de 20% din ele trebuie să fie proteine. Nutrețuri care au o cantitate mare de proteine, cum ar fi șrotul de soia, de floarea - soarelui trebuie să fie incluse neapărat. Astfel, noi asigurăm o producere de lapte înaltă.
Multe întrebări au fost și de microclima în adăpost și sursa de ventilație. O bovină producătoare de lapte consumă foarte mult aer și dacă nu-i oferim această cantitatea necesară, dacă întreținem animalele în încăperi închise, fără ventilație, acolo se acumulează foarte mult amoniac ceea ce duce la reducerea producției de lapte, până la 20 %.
Și are efecte și asupra calității laptelui sau doar asupra cantității?
Desigur, mai ales rețeta nutrețului combinat, dacă nu-i adaugi surse proteice, atunci procentul de grăsime întotdeauna scade. Fabricile astea de procesare a laptelui colectează laptele la procentul de bază de 3,5 %. Având procentul de grăsime mai înalt, proprietarul întotdeauna câștigă, fiindcă se acumulează mai mare cantitate de lapte datorită grăsimii laptelui și el este în câștig.
Există niște standarde și recomandări în ceea ce ține de dimensiunea și temperatura încăperii în care să stea animalul?
Depinde de tehnologia de întreținere. Sunt două tehnologii - stabulație în legătoare, ceea ce înseamnă că noi am legat vaca și îi oferim condiții de alimentație și de întreținere. Și este altă tehnologie de stabulație liberă - când pentru fiecare animal trebuie să fie o suprafață de 7 m2, în condiții de fermă. Iată la fermierii particulari mai mult se utilizează tehnologia de întreținere la legătură. Dacă asigurăm condițiile necesare, vaca produce lapte cantitativ și calitativ, dar dacă este limitată în aer, spațiu, lumină, productivitatea poate scădea până la 40%.
Cum stăm la capitolul materialului seminal, există acces la el, ce spun fermierii?
Foarte mulți au probleme la acest capitol, mai ales în teritoriu. Nu are cine să le aducă acest material. Ei sunt nevoiți să folosească taurii neautorizați, care aduc o pagubă mare în ramura bovinelor. O atenție mai mare ar trebui să atragă la acest subiect și Centrul Republican de Ameliorare și Reproducție, sarcina căruia este ameliorarea bovinelor, asigurarea cu material seminal, pregătirea cadrelor, anume pentru însămânțări artificiale în teritoriul, care ar facilita cumva proprietarii, care au în gospodărie 2,3 vaci. În fermele în extravilan sunt oleacă mai organizați, ei își caută tehnicieni pentru însămânțare și folosesc anume material seminal.
Fermierii folosesc acești tauri neautorizați din necesitate, sau pentru că nu cunosc?
Ei știu că este necesar să meargă la un taur autorizat, dar este lipsă de tehnicieni pentru însămânțare. În teritoriu, îmi explicau că de obicei este câte un tehnician, dar acesta este unul pentru 4-5 sate. Dar dacă vaca a venit în călduri de pe deal, el nu mai reușește să ajungă dintr-un sat în altul. Tehnologia însămânțării are o perioada foarte scurtă de timp. În decurs de 12-24 ore, după apariția căldurilor, vaca trebuie însămânțată. Dar dacă tehnicianul nu poate, proprietarul e nevoit să folosească taurul neautorizat.
Care este diferența între modul de întreținere a unei vaci pentru lapte și vaca pentru carne? Și cât de răspândite sunt la noi fermele de vaci de carne?
În ultimul timp au apărut câteva ferme care se ocupă anume de rasele specializate pentru producția cărnii. La noi sunt vaci care a fost importante din Ucraina, România și produc anume carne de calitate, care are compoziția mult mai valoroasă, în comparație cu vacile specializate pentru producția de lapte. Sunt ferme de vaci pentru carne în raionul Telenești, Hîncești și pentru a răspândi practica, se poate de procurat de la ei.
În acest caz, putem spune că suntem la început de cale în dezvoltarea acestei ramuri?
Da, suntem acum la început de cale, la început de dezvoltare, fiindcă înainte se atrăgea atenție la producția laptelui și mai puțin la producerea cărnii. Acum ultimii ani posibilitățile de export au crescut, iar pe piețele externe se cere anume carne obținută de la rasele specializate. Iată acei din Hîncești au legături directe și exportă carnea peste hotare. Juncile și vacile sunt întreținute pentru reproducție, dar taurii se exportă pentru carne.
Totuși, mai mulți din cei care participă la seminare sunt agricultori care au câte o vacă pe care o întreține în condiții casnice sau participă și deținători de ferme?
Au participat atât fermieri cât și cei care au câte o vacă sau două acasă. Producerea laptelui în Republica Moldova este o afacere foarte bună și oferă un venit. Dar, dacă să luăm la general, pe țara noastră, producerea laptelui este în scădere. Foarte multe persoane particulare care au avut vaci, în perioada, mai ales a anului 2020, când a fost secetă, au abandonat această îndeletnicire. Efectivul de bovine s-a micșorat drastic. Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2021, erau 103 mii vaci. Pe când pe timpuri, în anul 1989, când ramura bovinelor era bine dezvoltată, erau 450 de mii de vaci. Aceasta, într-adevăr face multe probleme, mai ales asigurarea populației cu produse lactate. Noi momentan o parte foarte mare din necesarul de lactate o importăm din Rusia, Ucraina, România, pe când am putea să producem aici, să creăm condiții mai bune pentru a stimula persoanele care iubesc animalele să pornească o afacere. Dacă să luăm în Europa, undeva doar 5% din populație se ocupă cu sectorul zootehnic. Și la noi, dacă am utiliza acele 5% de iubitori de animale, această ramura s-ar dezvolta.
Cum spuneți chiar dumneavoastră, numărul crescătorilor de bovine este în descreștere. Iar companiile de procesare a laptelui spun că 97% din laptele colectat vine de la gospodăriile casnice...
Conform datelor statistice, avem vreo 42 de ferme de bovine, în total. În ele se întrețin în jurul la 5.800 de vaci din totalul celor 103 mii. Cu toate că, producția de lapte, în condițiile fermelor este mult mai înaltă decât la proprietarii particulari. Însă, 5.800 de vaci este foarte puțin ca să asigure producția pentru o țară întreagă. Ar trebui ca aceste măcar 103 mii de vaci care sunt, să fie întreținute în condiții de fermă și atunci ar crește și productivitatea, dar și materie primă calitativă. Laptele calitativ poate fi obținut în condiții de fermă, fiindcă în condiții de fermă este instalație de muls, unde contactul laptelui cu mediul, este destul de redus. Din apărat, laptele se duce fix în tancul unde se răcește.
Ce ar trebui să se întâmple ca să fie stimulați agriculturii pentru a dezvolta această ramură?
La nivel de politici sunt condiții. Statul subvenționează construcția fermelor, procurarea animalelor de prăsilă, a utilajului necesar pentru fermă. Eu cred că aici e o piedică foarte mare birocrația. Ca să obții un teritoriu pentru a construi o fermă, este foarte greu. Dacă s-ar simplifica modul de obținere a unui teritoriu așa încât să fie acces la drum, electricitate și infrastructură, atunci foarte mulți s-ar ocupa de asta. Birocrație stopează foarte mult dezvoltarea ramurii zootehnice.
Cât de necesare sunt seminarele sau atelierele de informare pentru agricultorii din Moldova?
Creșterea productivității depinde de cunoștințele pe care le dețin producătorii agricoli. Ei au nevoie de cunoștințe, fiindcă este foarte important să faci un produs de calitate. Omul dacă vrea să procure ceva, el procură doar produse de calitate. Numai prin cunoștințe putem obține rezultat, dacă nu ai cunoștințe, nu ai calitate.
Programul de extensiune a fost lansat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și a fost implementat de Federația Agricultorilor din Moldova, FARM, în 10 raioane din Republica Moldova, în perioada iulie-decembrie.
Sursa: agrofarm.md
VALENTIN FOCȘA: ”birocrația stopează foarte mult dezvoltarea ramurii zootehnice”
Top știri
Din aceeași categorie