Dalia (Dahlia spp.) este una dintre cele mai apreciate flori de vară, datorită formei spectaculoase a inflorescenței și paletei largi de culori. Originară din Mexic, este adaptabilă la diverse tipuri de sol și climat, fiind ideală pentru grădinile de flori, borduri și flori tăiate.
Pe piață există peste 50.000 de varietăți de dalii, grupate după formă: dalia decorativă, cactus, pompon, colaretă sau simplă. Grădinarii trebuie să țină cont de înălțime, culoare și perioada de înflorire. Soiurile pitice sunt recomandate pentru jardiniere și borduri, iar cele înalte pentru tăiat sau aranjamente florale.
Condiții optime de plantare și îngrijire
Dalia preferă solurile fertile, bine drenate, cu pH neutru spre ușor acid. Este esențial ca solul să nu fie compact, pentru a evita putrezirea tuberculilor.
Tuberculii se plantează afară după ce pericolul înghețului a trecut (sfârșit de aprilie – început de mai). Se sapă o groapă de 10–15 cm adâncime, cu ochiul în sus, iar dacă se plantează varietăți înalte, se fixează și un tutore încă de la început.
Dalia este o plantă mare consumatoare de apă și nutrienți. Are nevoie de udare regulată, mai ales în perioadele secetoase. Se evită udarea frunzelor, pentru a preveni apariția bolilor fungice.
Fertilizarea se face la 2–3 săptămâni după plantare, cu îngrășăminte bogate în fosfor și potasiu. Excesul de azot stimulează frunzele, dar reduce înflorirea. Pentru a stimula ramificarea și o înflorire mai bogată, se recomandă ciupirea vârfului când planta are 4–6 frunze adevărate.
Dalia poate fi afectată de făinare, putregaiul cenușiu, păduchi de frunze și gândacul frunzelor. Se aplică tratamente preventive cu fungicide și insecticide ecologice sau de sinteză, în funcție de gradul de infestare. Este importantă aerisirea plantelor și evitarea aglomerației, mai ales în spații umede.
Înflorirea începe de regulă din iunie și poate dura până la primele brume de toamnă. Florile ofilite se îndepărtează periodic pentru a prelungi sezonul de înflorire. Daliile se pot folosi ca flori tăiate, având o rezistență bună în vază, mai ales dacă tulpinile sunt tăiate dimineața devreme și se introduc imediat în apă.
Recoltarea și păstrarea tuberculilor
După ce frunzele au fost atinse de brumă, plantele se scot din pământ. Se taie tulpinile la 10 cm, se curăță tuberculii de pământ și se lasă la uscat câteva zile într-un loc bine ventilat. Tuberculii se păstrează peste iarnă într-un mediu răcoros (5–8°C), uscat și întunecos, în lăzi cu turbă, rumeguș sau ziar, pentru a evita deshidratarea și mucegaiul.