Țineți minte vechea întrebare “Trăim ca să mâncăm sau mâncăm ca să trăim”? Ei bine, se pare că aceasta nu și-a pierdut actualitatea și acum, când am cunoscut și o altă formă a existenței – cea din pandemie – are și mai multe conotații. Pentru că vrem să ne alimentăm sănătos și rapid, agricultorii, cei care ne livrează pe masă produsele, s-au conformat tehnologiilor avansate și au creat, vorba vine, lumea din farfurie la un click distanță. Cel puțin, asta susține într-un interviu și dl Dimitrios Drisis, Directorul General al Adama Agricultural Solutions pentru România, Republica Moldova și Polonia.
 
Potrivit lui, de la facerea lumii și până în prezent au fost identificate trei perioade ale evoluției mâncării și hranei.

“Prima a fost epoca producţiei accelerate sau a revoluţiei verzi, în care ingineria şi chimia maximizează randamentul pentru binele societăţii. A urmat apoi epoca producţiei durabile, în care eficienţa energetică, eficienţa apei, eficienţa muncii şi nivelul de optimizare a resurselor devin esenţiale. Cea de-a treia este epoca responsabilităţii sociale, în care agricultura şi producţia alimentară sunt aliniate cu obiectivele sociale de urbanizare, siguranţă alimentară şi sănătate. Ultima a și provocat cea mai importantă și mai rapidă schimbare și a creat cele mai mari așteptări pentru viitor”, subliniază Dimitrios Drisis.
 
Ce vrem noi, consumatorii, în veacul XXI?
 
Managerul general ADAMA susține că ne dorim transparenţă, sănătate şi eficienţă, să știm și să înțelegem ce ingrediente conțin produsele pentru care plătim.  Din acest motiv, companiile alimentare se văd obligate să  apeleze la o strategie de brand bazată pe transparenţă, pe comunicarea valorilor brandului, dar şi a eforturilor de sustenabilitate şi responsabilitate socială.  Astfel, achiziţionarea unui produs alimentar nu mai este de mult exclusiv o chestiune care ţine de gust sau preţ. Consumatorii investesc într-un produs inclusiv cu valori morale, iar deciziile de cumpărare au ajuns o formă de activism. Mai vrem sănătate și bunăstare, care demult nu mai reprezintă un moft în lumea dezvoltată, ci o necesitate absolută. Și consumatorii crează un tandem cu retalierii și cu antreprenorii moderni.  
 
 “Lumea a găsit alte soluții pentru a se alimenta. Vorbim aici despre  furnizarea de grăsimi sănătoase şi proteine din oceane, folosind algele ca materie primă, carnea obţinută în laborator, proteinele extrase din insecte şi multe altele prezintă avantaje biologice, sociale şi economice foarte valide pentru a fi introduse în viitoarea noastră dietă. Toate aceste variante au început să capete popularitate. Iar dacă excludem din ecuaţie bucuriile pe care oamenii le caută în hrana tradiţională, atunci da, bucătăria poate să dispară”, susține directorul ADAMA.
 
Să recunoaștem: de când cu Internetul sub cap, am devenit și mai sofisticați la gusturi, ca să nu spunem… mai leneși. Vrem surse diversificate de hrană, alimente proaspete şi cât mai uşor de obţinut. Și oferta să fie la un “click distanţă”.

“Criza sanitară şi restricţiile impuse ne-au arătat că putem avea mere proaspete prin simpla apăsare a unui buton de pe telefonul mobil. Aceasta tendinţă s-a impus în timpul pandemiei şi nu va dispărea”, relatează dl Drisis, care mai afirmă, conform studiilor de piață, că retailerii viitorului se vor baza mai puţin pe magazine şi mai mult pe servicii digitale.
 
“Deși, la nivel global, se produce cantitatea potrivită de alimente de care avem nevoie pentru a hrăni întreaga lume, ea nu este distribuită proporţional. În lumea dezvoltată, mâncarea se risipeşte pe raftul supermarketului, în restaurant, în bucătăria de acasă şi în frigider. Cu siguranță, și în acest context antreprenorii inovatori vor identifica noi soluții. Societatea în sine se auto-defineşte permanent, iar tehnologia se adaptează şi contribuie la toate aceste schimbări. Hrana, acea lume din farfuria noastră, urmează şi ea aceeaşi dinamică”, conchide managerul general ADAMA.   
 
Mai multe informații găsiți AICI