DANEMARCA, ȚARA AGRARĂ UNDE FERMIERUL E REGE. Și pe noi, și pe ei pământul ne ține. Află de ce ne ține, totuși, diferit

Odată ajuns în Danemarca, te încearcă sentimentul că-i o țară ruptă din povești. Și nu doar din cauza lui Hans Christian Andersen care a umplut lumea cu regi goi. Pe lângă basme, danezilor le plac foarte mult spațiile verzi. Ei cred că se află la Sud. În realitate însă, sunt situați la Sudul  Europei de Nord.

Pe lângă faptul că și-au umput țara cu lalele de mai toate culorile, danezii (pe meritate) s-au ales cu titulatura de grânari ai Europei. Aproximativ două treimi din teritoriul Danemarcei sunt terenuri agricole. Cele mai importante recolte din această țară sunt de grâu și de ovăz. De ce Danemarca? Pentru că și ei, și noi suntem țări profund agrare, din asta trăim și cu pământul ne ținem.
Haideți să dăm curs unor informații social-agrare susținute de cifre, spicuite de la Departamentul pentru statistică danez și Consiliul pentru agricultură și alimente ( tot danez), dar și de la Ministerul Agriculturii, Dezvortării Regionale și Mediului din RM.

Să se știe! În Danemarca fermierii sunt obligați să însămânțeze 5% din terenurile lor cu flori pentru albine! Au un fel de drepturi universale ale albinelor.
 
Și noi, și ei suntem țări agrare
 
Dat fiind că ne-ar interesa mai mult subiectul agrar-danez, per amsamblu, cartea de vizită a suprafețelor din Danemarca arăta în felul următor: suprafața agricolă - 2,5 mil. ha (61,02% din suprafața totală); suprafața arabilă – 2,2 mil. ha (52,72% din suprafața totală și 88% din agricol). Pentru comparație, în Republica Moldova suprafaţa totală a terenurilor agricole constituie 65,9%.
Danemarca are o populație de 5,7 milioane de locuitori. Acești 5,7 milioane de oameni pot hrăni 15 milioane de persoane. Danezii nu pot mânca atâta cât produc, iată de ce sunt nevoiți să exporte produse agricole la greu. Sectorul agricol contribuie în proporție de 25% la exportul danez total de bunuri. Iar piețele principale sunt Germania, Regatul Unit, Suedia și China. Primele trei poziții în exportul danez reprezintă carnea de porc, peștele și produsele lactate. Pentru comparație: Republica Moldova are o populație de circa 3 milioane de oameni, iar câte guri ar putea hrăni, nimeni niciodată n-a calculat. 

Danezii în ultima perioadă aleargă după tot ce-i bio, adică preferă alimentele organice. Circa 7% din terenurile agricole daneze sunt cultivate organic. Dintre toți europenii, danezii sunt cei mai “organici”.  În zootehnia organică de exemplu, animalelor li se asigură, (poate nu chiar sălbăticie, poate nu li se pune în difuzoare cantata a 17-a de Bach), dar un mediu foarte apropiat celui natural, asta însemnând spațiu suficient, lumină suficientă, de dorit a soarelui, și cât mai mult aer. De fapt, noțiunea de “organic” este mai larg răspândită în SUA, în Europa se numește “Bio”.

Legi care pe noi ne lasă mască!

În legislația agricolă daneză există niște clauze care pe noi ne cam debusolează la percepție, dar ei afirmă că știu ce fac. De exemplu, la ei persoanele care posedă pământ agricol trebuie să locuiască la fermă și nu în centru, la Copenhaga. Alta. Gospodăriile agricole mai mari de 50 de hectare pot fi instrăinate numai către persoane care au o anumită pregătire în domeniul agricol. Nu orice terchea-berchea poate îmbrățișa agricultura. Fermierul nu poate lăsa ferma moștenire copiilor săi. Aceștia o pot doar cumpăra de la părinti. Bine, prețul nu se indică,  bănuim doar că este unul simbolic, dar poate nu.

În Danemarca fermierii sunt asociați într-un sistem cooperatist, sistem de asociere care le apără pretutindeni interesele, în primul rând la capitolul prelucrarea și comercializarea produselor agroalimentare. Majoritatea fermelor daneze, de regulă, nu au personal angajat, adică au, dar aceștea se numesc părinți, bunei, copii și nepoți, membrii familiei. La muncile agricole la fel au acces nelimitat cumnații și nurorile. Apropo de public-privat. În Danemarca activitățile agricole sunt în totalitate proprietate privată, statul lor promovează și încurajează acest lucru. Pentru comparație: exploatațiile agricole din Republica Moldova - private -73,8%,   de stat – 26,2%
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, anul trecut volumul total al schimburilor comerciale moldo – daneze s-a cifrat la 15,1 mil. dolari SUA, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul 2019.
Importul de mărfuri efectuat pe parcursul anului 2020 a constituit 14,2 mil. dolari SUA, iar exportul în perioada de referință a însumat 962,6 mii. dolari SUA.