ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI: FAO cere investiții pentru ca inovațiile să ajungă la fermieri

Tehnologiile și cunoștințele necesare pentru combaterea foametei există, însă accesul fermierilor la aceste soluții rămâne limitat. Acesta este mesajul transmis de directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), QU Dongyu, cu prilejul Zilei Mondiale a Alimentației, marcată pe 16 octombrie.
 
Tema din acest an, „Inovează azi. Asigură hrana de mâine.”, pune accentul pe transformarea rezultatelor cercetării în soluții accesibile, adaptate condițiilor locale și viabile economic. Ceremonia oficială dedicată evenimentului este programată pe 16 octombrie, la Roma.
 
În articolul de opinie „Inovația: de la investiții la rezultate”, directorul general al FAO arată că, în 2025, 645 de milioane de persoane se confruntau cu foametea, iar aproximativ unul din trei locuitori ai planetei nu își putea permite o alimentație sănătoasă.
 
„Problema nu este lipsa inovațiilor, ci faptul că acestea nu ajung să fie aplicate pe scară largă”, subliniază QU Dongyu.
 
Serviciile digitale de consultanță, senzorii pentru monitorizarea solului, irigarea de precizie și sistemele de avertizare timpurie se numără printre instrumentele care pot îmbunătăți activitatea fermierilor.
 
Accesul la prognoze meteo, prețuri de piață și recomandări adaptate fiecărei exploatații îi poate ajuta pe producători să ia decizii mai bune privind semănatul, gestionarea fermei și comercializarea recoltei. În zootehnie, supravegherea bolilor și avertizarea timpurie permit intervenții înainte ca amenințările să se extindă.
 
Totodată, senzorii care măsoară umiditatea și nutrienții din sol, utilizați împreună cu irigarea de precizie, contribuie la folosirea mai eficientă a apei și a îngrășămintelor. Datele satelitare pot sprijini monitorizarea pădurilor și a schimbărilor în utilizarea terenurilor.
 
Potrivit directorului general al FAO, multe dintre soluțiile care și-au demonstrat eficiența sunt încă prea scumpe, inaccesibile sau insuficient adaptate condițiilor locale. Pentru milioane de mici producători, în special femei și tineri, adoptarea tehnologiilor este frânată de accesul limitat la finanțare, infrastructură, informații, piețe și conectivitate digitală.
 
Depășirea acestor obstacole presupune o colaborare mai strânsă între cercetători, autorități, companii, organizații de producători și comunități. Serviciile publice de consultanță agricolă, camerele agricole și platformele digitale comune pot reduce costurile de acces și pot extinde numărul beneficiarilor.
 
QU Dongyu evidențiază și rolul cunoștințelor tradiționale. Practicile de conservare a soiurilor, colectare a apei de ploaie și îngrijire a solurilor pot fi combinate cu știința modernă pentru a ajuta agricultura să se adapteze la schimbările climatice.
 
FAO atrage atenția că finanțarea cercetării trebuie însoțită de investiții în infrastructură, competențe și instituții care să sprijine aplicarea rezultatelor în ferme.
 
Pentru trecerea de la proiecte-pilot la utilizarea comercială sunt necesare modele de afaceri viabile, instrumente de partajare a riscurilor și finanțare publică și privată. Implicarea producătorilor în conceperea soluțiilor crește șansele ca acestea să răspundă nevoilor reale și să fie utilizate pe termen lung.
 
Miza este atât economică, cât și de mediu. Potrivit estimărilor citate în articol, sistemele agroalimentare generează aproximativ o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și sunt asociate cu peste 70% din volumul de apă dulce prelevat la nivel mondial.
 
Mesajul transmis de Ziua Mondială a Alimentației este că inovația poate contribui la securitatea alimentară atunci când ajunge efectiv la producători, este accesibilă și aduce rezultate măsurabile în ferme și comunități.