Că avem o agricultură vulnerabilă la secetă susțin și partenerii din SUA, care au oferit țării noastre asistență financiară sub formă de grant, printre altele, pentru reformarea sectorului de irigare și pentru creșterea vânzărilor produselor de valoare înaltă în cadrul Programului Compact implementat în perioada 2010 – 2015.
Dar situația în teren era cu totul alta deoarece instituțiile noastre publice au folosit banii contribuabililor din SUA pentru a reabilita sistemele centralizate de irigare într-o zonă unde se cultivă preponderent cereale. Acest lucru înseamnă că aceste investiții din punct de vedere economic au fost de fapt irosite și din start nu a fost prevăzut cu un scop bine definit sau gândit până la capăt. În consecință, în această zonă de irigare cu suprafața irigabilă este de 40.000 ha, iar suprafața irigată de facto este de aprox. 4.000 – 6.000 ha / an în dependență de frecvența și cantitatea precipitațiilor căzute.
Totodată, există temei să presupunem că nu există un interes vădit din partea UE și Republicii Moldova privind armonizarea legislației noastre funciare la cerințele Politicii Agricole Comune a UE chiar dacă acest lucru ar avea un efect benefic din punct de vedere economic pentru ambele părți.
Anume legislația funciară incompletă este cel mai mare obstacol în atragerea și creșterea investițiilor în agricultura din țara noastră. În timpul vizitelor din teritoriu, s-a efectuat un mic sondaj de opinie pe un eșantion de 10 agricultori în care s-a adresat câteva întrebări privind legislația funciară. Unul din rezultatele sondajului este că șapte agricultori din zece au declarat că sunt nemulțumiți de condițiile și normele legislației funciare curente care au stat la baza elaborării contractelor de arendă a terenurilor agricole. Nouă au semnalat că plata pentru arenda terenurilor agricole se achită în natură dar nu în bani. Toți zece agricultori au relatat o experiență neplăcută pe care au avut-o când au fost nevoiți la un moment dat să mărească plata pentru arendă înainte ca să expire contractul de arendă. Șase au menționat că regretă că nu au în familie un succesor / urmaș al afacerilor sale iar doi agricultori s-au abținut de la comentarii.
Agricultorii de la noi din țară nu au certitudinea întoarcerii banilor investiți într-o perioadă de arendă de doar 3 – 5 ani când perioada de amortizare a tehnicii agricole este de minimum 8 ani. Totodată, o perioadă scurtă de 3 – 5 ani arendă nu este un stimulator economic pentru agricultori ca să investească în menținerea fertilității solului în baza aplicării echilibrate a fertilizanților.
Deoarece creșterea recoltelor culturilor agricole în urma aplicării macroelementelor în cadrul unui asolament stabil, cu excepția azotului (N), are loc după o perioadă de peste 3 – 5 ani de la aplicare. Asolamentul sau rotația culturilor reprezintă compromisul economic făcut de fermier în timp (în sectorul de cereale este 3 - 7 ani iar sectorul de lapte este 18 ani) și spațiu adică în câmp.
În UE este obligatoriu ca contractele de arendă să aibă o perioadă lungă de timp. Pentru a putea primi subvenții agricultorii din UE sunt obligați în cadrul asolamentului să ducă evidența tuturor aplicărilor de îngrășăminte minerale inclusiv și cele organice. La fel o condiție obligatorie la primirea de subvenții este ducerea evidenței calității mediului înconjurător. Apropo, plata pentru înregistrare în cadrul registrului fermierilor, care printre altele duce și evidența aplicărilor de îngrășăminte, este simbolică aproape în toate țările UE.
În unele state din UE ducerea evidenței acestor activități este necesară totodată și pentru accesarea surselor de finanțare a investițiilor în agricultură oferite de către băncile comerciale. Creditele pentru investiții sunt oferite în baza contractelor de arendă cu o perioadă lungă de timp precum și în baza dovezilor de respectare a condițiilor de protecție și calitate a mediului înconjurător.
În prezent, toate țările lumii se confruntă cu o lipsă acută de tineri fermieri iar țara noastră simte această lipsă acum mai mult ca niciodată. Prietenul nostru fermier din Germania a aflat că principala sursă de informații pentru majoritatea tinerilor fermieri de la noi din țară este internetul. Cele mai populare căutări a tinerilor fermieri, ca de altfel a fermierilor din întreaga lume, sunt legate de practicile de sporire a adaptării și rezistenței la schimbările climatice care din păcate au loc tot mai des în ultima perioadă de timp.
Pavel Covali. Doctorand în științele solului la Universitatea Estoniană de Științele Vieții. Estonia
În imagini este arătat care sunt principalele provocări cu care fermierii de la noi din țară se confruntă de ani de zile.
