BORIS BOINCEAN, INSTITUTUL SELECȚIA DIN BĂLȚI: Avem nevoie de o nouă abordare în agricultură

11 jan 2022
Interviu cu directorul interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” (ICCC) din Bălţi, dl Boris Boincean.
 
Dle Boincean, sunteți directorul interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” (ICCC) din Bălți. Cum a fost anul 2021 pentru instituția pe care o gestionați?
 
Am fost numit în această funcție în 2020. În toamna lui 2021 suprafața terenurilor alocate ICCC Selecția s-a majorat considerabil datorită transmiterii (reîntoarcerii) terenurilor din proprietatea statului aflate în gestiunea Stațiunii Tehnologico-Experimentale în proces de insolvabilitate către ICCC Selecția. Datorită efortulor depuse din partea colectivului a fost posibilă lucrarea tuturor terenurilor pentru însămânțarea lor în primavară anului trecut.
 
Anul 2021, spre deosebire de anul 2020, a fost unul favorabil. La majoritatea culturilor a fost obținut un nivel de producție record. Noi am fost nevoiti să adaptăm cultivarea culturilor reieșind din situația creată în urma transmiterii terenurilor către institut, cu orientarea primordială spre creșterea semințelor de calitate biologică înaltă pentru soiurile de proveniență autohtonă create de ICCC Selecția.
 
În general, statul manifestă interes față de cercetările științifice în domeniu? Se alocă bani sau activați mai mult din granturi?
 
Noi mizăm pe o susținere mai consistentă a statului în realizarea programului de cercetări științifice. Statul a finanțat doar un proiect pe managementul agroecologic al terenurilor arabile câștigat în urma unui concurs. Din păcate, proiectul ce ține de ameliorarea culturilor de câmp și producerea de semințe a rămas fără susținere financiară, colectivul fiind pus la o încercare drastică.
 A fost aplicat principiul finanțării de proiecte în bază de concurs pentru toate instituțiile științifice din țară. De fapt, este un principiu corect pentru alte științe, dar nu și pentru cele agricole, care țin de crearea noilor soiuri și hibrizi, pe de o parte, și menținerea cercetărilor în experiențe de câmp de lungă durată, pe de altă parte. Acestea din urmă au nevoie de o perioadă mai îndelungată pentru realizarea lor. De exemplu, pentru crearea unui soi de plante este necesar minimum 15-17 ani. Fără respectarea acestei cerințe privind finanțarea cercetărilor nu poate fi asigurată securitatea alimentară a țării.
 
Care ar fi suma alocată anual pentru cercetările din cadrul ICCC?
 
Fără a numi suma concretă pot afirma că finanțarea trebuie majorată cel puțin de trei ori. Noi avem deja posibilitate să obținem surse financiare suplimentare de la realizarea semințelor de calitate, dar trebuie să ținem cont de faptul că piața de seminte autohtone, din diferite motive, a fost destrămată și ne-am orientat spre importul de semințe din străinătate. Ultimii ani, cu condiții climaterice extreme, ne-au convins că o astfel de abordare nu este nici pe departe justificată.
 
Tinerii specialiști se grăbesc să vină la Institut sau cade tot greul pe umerii generații respectabile de specialiști?
 
Ramura agricolă nu este una prestigioasă în țara noastră. Situația e la fel și în știința agrară. Suntem acum la o răscruce de drum. Dacă nu asigurăm atractivitatea științei agrare riscăm să rupem acea continuitate care stă la baza dezvoltării oricărei științe în societate. Acum, cât mai avem cadre științifice cu experiență și o pot transmite generației tinere, dar timpul rămas la dispoziție e de numai câțiva ani. Mulți dintre tinerii angajați au părăsit institutul și au mers la firmele particulare, unde au un salariu mult mai mare. În ultimii ani au fost angajate 45 persoane, dar 32 s-au concediat din cauza salariilor mici și a lipsei condițiilor de trai. Însă vreau să menționez că avem tineri talentați, deși ei nu văd perspectivă în activitatea lor. Situația poate fi schimbată în cazul când vor fi create condiții satisfacătoare pentru ei. Consider că trimiterea lor peste hotare la stagiere și revenirea unora în țară va trezi un interes sporit față de disciplinile agricole în țara agrară.


 
În 80 de ani de activitate au fost create mai multe soiuri unice
 
Care sunt cele mai neobișnuite și celebre soiuri de culturi și plante pe care ați reușit să le obțineți?
 
Avem în portofoliu ameliorarea unei game destul de variate a culturilor de câmp. Pe parcursul celor aproape 80 ani de activitate au fost create soiuri unice nu doar pentru Republica Moldova, dar și din alte regiuni ale fostei URSS. Fiecare din aceste culturi au particularitățile lor specifice direcției de ameliorare. De rând cu un nivel înalt de producție, la fel de importantă este și capacitatea lor de a fi adaptate la condițiile biotice și abiotice de cultivare. Putem afirma că soiurile create în Moldova, de regulă, sunt cu mult mai bine adaptate la condițiile locale de climă și sol comparativ cu cele de import, și pot asigura securitatea alimentară a țării în condiții de secetă și pandemie.
 
Aveți colaborări cu instituții de profil din alte țări? Despre ce state este vorba și ce ați reușit să creați în comun?
 
În prezent, ICCC Selecția colaborează cu 16 instituții și organizații din diferite țări. Este vorba despre schimbul de surse genetice ale culturilor de câmp, incluse ulterior în procesul de ameliorare pentru crearea noilor soiuri și hibrizi de culturi de câmp. Pentru a fi incluse în Catalogul Soiurilor de Plante, noile varietăți și hibrizii trec testarea în Comisia de Stat timp de 3 ani.
 
Printre soiurile de culturi de la Selecția se regăsesc și mei, și soia. Cât de interesați sunt agricultorii în a le planta și a le cultiva?
 
Soia și meiul sunt culturi obișnuite pentru Republica Moldova. Importanța meiului apare în condițiile secetelor frecvente, deoarece această cultură este mai adaptată la secetă decât porumbul. Soia în ultimii ani se mișca tot mai mult spre nordul țării, reieșind din aridizarea teritoriului țării provocată de încălzirea globală. În acest context este foarte importantă conlucrarea cu partenerii noștri străini pentru efectuarea schimbului de material genetic.


 
Agricultura ecologică, o alternativă sigură pentru noua generație de fermieri
 
Agricultura ecologică este tot mai răspândită. În calitatea Dvs. de preşedintele Consiliului de Administrare al Asociaţiei Patronale „Alianţa Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică” (MOVCA), vedeți o dezvoltare a domeniului?
 
Toata agricultură, și nu doar în Republica Moldova, se află în căutarea căilor alternative de intensificare, pentru că modelul industrial n-a asigurat o dezvoltare durabilă a sectorului agrar sub  aspect economic, ecologic și social. Agricultura ecologică sau regenerativă este una din aceste căi alternative. Sunt ferm convins că Moldova este nevoită să meargă pe această cale urmare a consecințelor agriculturii convenționale, cu folosirea surselor energetice neregenerabile (nafta, gaz, carbune) și a derivatelor lor (îngrășăminte minerale de azot, pesticide, motorină, benzină etc.), care au un impact destul de grav asupra mediului ambiant și a sănătății oamenilor. Producerea agricolă este preponderent orientată spre majorarea nivelului de producție și profitului, fără a ține cont de alte urmări grave. De aceea prețul la produsele alimentare nu este unul real. Economia de piață nu poate soluționa problemele de ordin ecologic și social. Avem nevoie de o nouă abordare în agricultură, de o nouă paradigmă de dezvoltare durabilă.
 
Cele mai importante lucruri pentru fermierii care își doresc să cultive culturi eco?
 
Fermierii eco au grijă de pastrarea resurselor naturale și de sănătatea oamenilor. Acum aceste servicii acordate de fermieri nu sunt apreciate, dar va veni timpul când antreprenorii vor fi apreciați pentru serviciile ecosistemice și sociale: apă potabilă și produse alimentare de calitate, păstrarea biodiversității, inclusiv a albinelor necesare pentru polenizarea plantelor, reducerea încălzirii globale s.a.
 
Afacerea cu soiurile ecologice costă și ea. Ar trebui statul să susțină aceste culturi și de ce?
 
Cerințele fața de soiurile ecologice diferă comparativ cu cele față de  soiurile tradiționale, create prin folosirea inputurilor industriale. Este foarte important de a dezvolta și a susține programe pentru ameliorarea culturilor ecologice. În plus, este nevoie de a promova  culturile perene care au contribuit la crearea solului de cernoziom, deoarece cernoziomurile nu au apărut sub culturile anuale. Această tendință este una nouă la nivel global. ICCC Selecția a început testarea grâului peren, dar se cere ca această practică să fie dezvoltată și pentru alte culturi.  
 
Se oferă granturi pentru plantarea fâșiilor forestiere. În același timp, oficiali de la Ministerul Mediului declară că salcâmul nostru este bătrân și ar trebui să renunțăm la el. Cum comentați aceste lucruri?
 
Orice vegetație perenă este benefică în condiții de stepă cu insificiență de umiditate. Nu copacii sunt de vină, dar modul de cultivare a lor. Fără un carcas de fâșii de paduri agricultura nu poate exista, în condițiile manifestării tot mai frecvente a secetelor în Moldova. La ICCC Selecția există un carcas de fâșii de paduri care poate servi drept model pentru sistemele de agricultură durabilă din Republica Moldova.
 
În ce măsură schimbările climatice influențează asupra noilor soiuri și cum sunt create condiții pentru desvoltarea lor?
 
Schimbările climatice impun necesitatea creării soiurilor cu un nivel mai înalt de toleranță la secetele și arșițele frecvente. Condițiile de iernare, la fel, ne obligă să creăm soiuri rezistente, de aceea știinta are nevoie de modelarea acestor factori. Un an secetos sau cu iarnă cumplită sunt catastrofali pentru țară, dar foarte prielnici pentru ameliorarea culturilor, pentru că permit de a selecta formele mai adaptate la astfel de condiții.
 
Am intrat într-un an nou. Care sunt cele mai importante obiective fixate în agenda Institulului Selecția și a Dvs. personal?
 
Noi vom continua activitatea conform obiectivelor trasate de institut de-a lungul anilor. Fermierii au nevoie de soiurile și hibrizii creați la ICCC Selecția, de elaborările noastre ce țin de folosirea rațională a terenurilor prin respectarea asolamentelor, sistemelor de lucrare și fertilizare a solului, de protecție a plantelor. Misiunea mea, în calitate de director interimar, este de a asigura posibilitatea realizării acestor obiective.
 
Vă mulțumim.  
 
 
Top știri

CE TREBUIE SĂ FACĂ APICULTORII ÎN STUPINE PENTRU A EVITA ROIRILE? Cum poate fi întrerupt roitul?

22 apr 2022

TEHNICA ÎNLOCUIRII REGINELOR. Greșeli frecvente pe care le fac apicultorii

02 mai 2022

DAVID BECKHAM S-A APUCAT DE APICULTURĂ. Fostul fotbalist intenționează să lanseze o afacere cu miere organică

06 mai 2022

PREȚURILE AU LUAT-O RAZNA. Cât costă puii, bobocii și rățuștele în acest an?

18 mai 2022

EVODIA – SPECIA SALVATOARE A APICULTORILOR. Acest copac nu are concurenți la volumul de miere livrat

29 apr 2022
Din aceeași categorie

ȘI DEȘEURILE POT FI PROFITABILE. La o fermă din Fălești, bălegarul este transformat în îngrășământ organic

20 mai 2022

IRIGARE CU ÎNCĂLCARE. Începutul sezonului de irigare a culturilor agricole nu s-a lăsat fără abateri

20 mai 2022

SOIURILE DE NUCI TIMPURII PROMIT RECOLTĂ BUNĂ. Cu ce înlocuiesc fermierii îngrășămintele minerale tradiționale?

20 mai 2022

IMPORTANT! Noi condiții de export spre Turcia

20 mai 2022

TINERII FERMIERI – INTERESAȚI DE COOPERAREA ÎN AGRICULTURĂ

20 mai 2022

BORIS BOINCEAN, INSTITUTUL SELECȚIA DIN BĂLȚI: Avem nevoie de o nouă abordare în agricultură

BORIS BOINCEAN, INSTITUTUL SELECȚIA DIN BĂLȚI: Avem nevoie de o nouă abordare în agricultură

BORIS BOINCEAN, INSTITUTUL SELECȚIA DIN BĂLȚI: Avem nevoie de o nouă abordare în agricultură

loading ...