Teorie aplicată în câmp: cum pregătesc italienii viitorii fermieri
Programul vizitei a inclus o serie de instituții și întreprinderi din zona Ancona, axate pe inovație, sustenabilitate și economie circulară în agricultură.
Prima zi a început cu o vizită la Universitatea Politehnică din Marche (Università Politecnica delle Marche). A fost o experiență foarte interesantă, pentru că am interacționat direct cu cadre didactice care ne-au prezentat modul în care se studiază relația dintre plante și factorii de mediu sau tehnologici. Mi-a plăcut în mod special partea despre sistemul radicular în funcție de tipul de soi sau portaltoi, informații utile mai ales pentru pomicultori, a declarat Oleg Tîrsînă.
Un alt exemplu de bună practică a fost school-farm-ul, o combinație între sală de curs și fermă didactică, unde elevii aplică imediat în câmp ceea ce învață la teorie.
E o formă de educație aplicată extrem de eficientă. Tinerii capătă abilități reale și pot înțelege mai bine ciclurile naturale și tehnologiile, a explicat Tîrsînă.
Ferme ecologice de mici dimensiuni și modele funcționale
Ziua a doua a vizitei a fost dedicată fermelor mici, dar eficiente, cu producție 100% ecologică. De la livezi diversificate, la plantații de bacifere, participanții au avut ocazia să observe tehnologii simple, dar sustenabile.
Am vizitat o fermă de 3 hectare, complet ecologică. Aveau cais, piersic, anghinare, iar producția era procesată și conservată local, adresată în special copiilor sau persoanelor care preferă produse fără produse chimice. A fost o lecție frumoasă despre cum poți valorifica eficient suprafețe mici, a relatat Tîrsînă.
Ulterior, a fost vizitată o plantație de căpșun și zmeur, unde fermierii aplică sisteme moderne de fertirigare, utilizate inclusiv pentru corectarea pH-ului solului și pregătirea plantelor pentru sezonul rece.
Mi-a atras atenția eficiența cu care integrează nutriția și protecția plantelor în schema de irigare – totul este calculat precis, în funcție de etapa de vegetație și parametrii solului, a menționat Oleg Tîrsînă.
Inovație în selecție genetică și producerea de material săditor
În cea de-a treia zi, fermierii au ajuns la Consorțiul Italian Vivaistic (CIV) – una dintre cele mai importante instituții din Europa pentru selecția și testarea soiurilor de pomi fructiferi. Aici, accentul este pus pe soiuri rezistente la boli, în special rapănul la măr.
Se lucrează strict cu soiuri rezistente. Doar dacă un soi vechi este încă relevant, îl testează în continuare. Este o abordare care reduce mult nevoia de tratamente fitosanitare și protejează mediul, a explicat Tîrsînă.
Vizita a continuat cu o oprire la Vivai Battistini – un laborator de micropropagare dotat cu cele mai moderne tehnologii.
Ce am văzut acolo mi-a depășit așteptările: roboți, control automatizat al luminii, temperaturii, totul gândit pentru a produce portaltoi sănătoși pentru pomi fructiferi. E un exemplu clar despre cum tehnologia reduce costurile și crește eficiența.
Valorificarea produselor locale și utilizarea resurselor neglijate
În ultima zi, participanții au vizitat o vinărie cu tradiție de 150 de ani, care produce vinuri organice pe 40 de hectare de viță-de-vie. Managementul atent și echilibrat al resurselor a fost una dintre lecțiile importante.
Tot în această zi, au explorat o întreprindere care procesează mărarul de mare (sea fennel), o plantă sălbatică specifică litoralului italian, care a fost transformată într-un produs exportat în supermarketurile din întreaga lume.
A fost o demonstrație clară că poți valorifica chiar și plante aparent banale, dacă le privești cu ochi de antreprenor. Aici italienii ne dau un exemplu extraordinar de inovație în valorificarea resurselor locale, a spus Tîrsînă.
„Trebuie să ne apropiem de natură fără să abandonăm știința”
Oleg Tîrsînă susține că experiența din Italia a fost o lecție de echilibru între tehnologie și natură.
Nu sunt adeptul agriculturii 100% organice, dar cred cu tărie că trebuie să ne apropiem cât mai mult de mecanismele naturale. Dacă putem reduce inputurile, protejăm resursele și economisim. Agricultura viitorului nu înseamnă doar profit imediat, ci și respect pentru sol, apă și oameni.
În Moldova, de multe ori accentul cade doar pe cât câștigăm. Dar experiențele de acest tip te fac să vezi agricultura ca pe un proces complex, care implică și responsabilitate față de mediu și față de consumator, susține Oleg Tîrsînă.
Vizita s-a desfășurat în cadrul proiectului regional PROGRESS, coordonat de GIZ și OECD, care sprijină tranziția către o agricultură mai verde, eficientă și adaptată la schimbările climatice.