Problema a fost discutată la 30 octombrie, la Rezervația Naturală „Codrii”, cu participarea reprezentanților Ministerului Mediului, cercetătorilor, gestionarilor silvici, autorităților locale și societății civile.
Evaluarea de control a confirmat efectivele raportate anterior de gestionari. La Întreprinderea Silvo-Cinegetică Strășeni și în rezervațiile „Plaiul Fagului” și „Codrii”, populația de cerb cu pete depășește nivelul optim de la 2,2 ori până la peste nouă ori. Norma ecologică recomandată de Institutul de Zoologie este de cel mult 18–19 exemplare la 1.000 de hectare de habitat.
Potrivit inventarierilor prezentate de gestionari, gradul de vătămare a plantațiilor și regenerărilor afectate ajunge la 70–95%. Cerbii și căprioarele consumă lăstarii și mugurii, împiedicând dezvoltarea puieților de stejar și gorun. Roși în fiecare an, aceștia capătă formă de tufă și nu ating la timp stadiul de dezvoltare prevăzut.
Diferențele sunt vizibile între suprafețele expuse și cele fără presiunea animalelor. În condiții similare și cu aceleași lucrări silvice, puieții din zonele neafectate au ajuns la înălțimi de 4–6 metri. Pe suprafețele afectate, aceștia au rămas la 0,4–1,2 metri, în pofida intervențiilor repetate.
La Rezervația „Codrii”, suprafața raportată ca afectată a crescut de la 46,6 hectare, prezentate în ianuarie 2025, la peste 60 de hectare în 2026. Gradul de afectare raportat în acest an este de 70–80%.
Pagubele se extind și dincolo de pădure. Primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, a informat participanții că mai mulți locuitori au depus plângeri privind distrugerea culturilor agricole și au solicitat despăgubiri.
Presiunea asupra vegetației crește în perioada de repaus vegetativ, când lăstarii și mugurii sunt mai expuși consumului de către animale.
Cercetătorii prezenți la discuții au explicat că pădurile pot susține un număr limitat de cerbi și căprioare, în funcție de hrana disponibilă, structura arboretelor și starea solului. Depășirea acestei capacități afectează semințișul și subarboretul, iar concentrarea animalelor contribuie la tasarea solului și compromite regenerarea pădurii.
Potrivit informațiilor prezentate la ședință, în sectorul I al Rezervației „Codrii”, pe o suprafață de circa 2.500 de hectare unde se concentrează populația, au fost observate uscări în masă ale arboretelor, asociate cu tasarea solului și distrugerea subarboretului.
Participanții au susținut în unanimitate ridicarea suspendării acțiunilor de vânătoare și de reglementare numerică în zonele unde efectivele depășesc nivelul optim. Totodată, au propus, după caz, prezentarea unor noi cote de recoltare și reglementare, calculate pe baza evaluării de control.
Printre măsurile discutate se numără extragerea cu prioritate a cerbului cu pete și a exemplarelor hibride, protejarea regenerărilor prin garduri și amplasarea hranei complementare departe de culturile silvice și agricole.
Moldsilva precizează că intervențiile de reglare numerică în rezervații urmăresc readucerea populațiilor la un nivel pe care pădurea îl poate susține. Decizia finală revine Ministerului Mediului, în calitate de administrator al fondului cinegetic național.