COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI: O provocare pentru agricultura Moldovei

Pe 17 iunie, este marcată la nivel global Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei, o inițiativă stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite încă din 1994. Scopul acestei zile este de a atrage atenția asupra degradării solului și a deficitului hidric tot mai frecvent, fenomene care afectează în mod direct producția agricolă, biodiversitatea și stabilitatea socio-economică a regiunilor afectate.
 
Degradarea terenurilor – o realitate în agricultură
În Republica Moldova, deșertificarea nu este doar un risc viitor, ci o realitate care afectează tot mai multe raioane, în special cele din sud și centru. Factorii principali care contribuie la degradarea terenurilor includ exploatarea excesivă a solului, defrișările masive, fragmentarea necontrolată a terenurilor și practicile agricole nesustenabile, cum ar fi lucrările adânci de sol fără protecție vegetală sau utilizarea incorectă a îngrășămintelor chimice. În lipsa unor măsuri preventive, aceste practici duc la compactarea solului, pierderea humusului, eroziune și, în final, scăderea drastică a productivității agricole.
 
Seceta – o provocare agricolă și climatică
Pe lângă degradarea solului, seceta a devenit o provocare sezonieră constantă pentru agricultori. Lipsa precipitațiilor regulate și perioadele lungi de caniculă compromit culturile de câmp, livezile și chiar plantațiile viticole. Impactul este resimțit nu doar prin pierderi de recoltă, ci și prin creșterea costurilor de producție – de la irigații suplimentare, la intervenții agrotehnice mai frecvente. În contextul schimbărilor climatice globale, Republica Moldova se confruntă cu o vulnerabilitate crescută, ceea ce face necesară adaptarea rapidă a practicilor agricole.
 
Ce pot face fermierii pentru a preveni deșertificarea și efectele secetei
În fața acestor provocări, fermierii au la dispoziție mai multe soluții practice pentru a preveni degradarea terenurilor și a menține productivitatea culturilor. Una dintre cele mai eficiente metode este irigația prin picurare, care asigură o utilizare rațională a apei, reducând pierderile prin evaporare și maximizând absorbția la nivelul rădăcinilor. Acest sistem este deja implementat în numeroase plantații horticole și culturi intensive, dovedindu-și eficiența în perioadele de secetă.
 
De asemenea, este esențială practicarea rotației culturilor, o tehnică agronomică care sprijină regenerarea solului și reduce presiunea bolilor și dăunătorilor. În paralel, plantarea fâșiilor forestiere sau a gardurilor vii contribuie la reducerea vitezei vântului și la protejarea solului împotriva eroziunii eoliene și hidrice.
 
O altă soluție de durată este agricultura ecologică, în special utilizarea compostului, gunoiului de grajd bine fermentat și a îngrășămintelor verzi, care ajută la restabilirea fertilității și structurii solului. În același timp, evitarea compactării solului – de exemplu, prin reducerea traficului utilajelor grele pe terenurile umede – permite o mai bună infiltrare a apei și aerisire la nivelul rădăcinilor.
 
Soluțiile tehnice trebuie însoțite de un management agricol sustenabil, bazat pe monitorizarea umidității solului, selecția soiurilor adaptate la condiții de secetă și intervenții agrotehnice ajustate în funcție de riscurile climatice.
 
Combaterea deșertificării și adaptarea la secetă nu sunt provocări care pot fi rezolvate de fermieri în mod izolat. Este nevoie de politici publice coerente, de investiții în infrastructura agricolă, de extinderea rețelelor de irigații și de educație continuă în rândul producătorilor agricoli. Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării este un prilej de reflecție, dar mai ales de acțiune coordonată, în care fiecare decizie agricolă luată astăzi influențează viitorul terenurilor noastre.