GHEORGHE HAJDER: De ce lemnul din pădure este mai scump decât pe marginea drumului

Prețul lemnului comercializat oficial ajunge, în unele cazuri, mai mare decât cel oferit de comercianți neautorizați, situație care ridică semne de întrebare privind modul de funcționare a pieței. Explicațiile vin de la ministrul mediului, Gheorghe Hajder, care susține că diferențele de preț sunt legate de lipsa de transparență și de existența unor practici ilegale.
 
Ministrul afirmă că, în urma unor verificări, au fost identificate anunțuri online cu prețuri mai mici sau similare celor practicate de întreprinderile silvice:
Am făcut un experiment și am încercat să căutăm anunțuri pe internet și aici găsim prețuri mai mici sau egale cu acele care le găsim la întreprinderile silvice. Unii comercianți care vând lemn pe marginea drumului își permit să pună prețuri mai mici pentru că cel mai probabil au dobândit această masă lemnoasă ilegal.
 
Situația este favorizată de modul actual de comercializare, care permite vânzarea direct din pădure și îngreunează verificarea provenienței lemnului:
 
Avem vânzare direct din pădure și e foarte greu de văzut când este ilegal și când nu este ilegal și transportă mai multe lemne cu o singură factură.
 
În plus, diferențele de preț sunt influențate și de variațiile regionale, de la nord la sud. Pentru a elimina aceste probleme, autoritățile pregătesc o reformă a sistemului silvic, care vizează introducerea unui mecanism clar de evidență și comercializare a masei lemnoase:
Vom vinde doar din depozite specializate și vom avea un preț unic la nivel de țară.
 
Ministrul subliniază că reforma are ca obiectiv principal creșterea transparenței și trasabilității:
Este și despre a avea un preț unic la masă lemnoasă și a avea o trasabilitate și o transparență clară pentru cetățeni.
 
Reforma sistemului silvic prevede comasarea celor 19 întreprinderi silvice de stat într-o singură entitate – Întreprinderea de Stat „Pădurile Moldovei”, care va funcționa prin 5 direcții teritoriale. Potrivit autorităților, reorganizarea este necesară în contextul unui sistem fragmentat și ineficient, în care mai mult de jumătate dintre întreprinderi nu își acoperă cheltuielile.
 
Prin reducerea costurilor administrative, statul estimează economii de peste 70 de milioane de lei anual, bani care urmează să fie direcționați către activitățile din teren și personalul silvic.
 
Totodată, reforma prevede construirea a 30 de depozite de lemn la nivel național, introducerea unui preț unic și separarea clară a atribuțiilor între cei care administrează pădurea și cei care se ocupă de comercializare.