Cozile de camioane din zona Giurgiulești ajung la aproximativ opt kilometri, iar blocajele afectează transportatorii, locuitorii și activitatea de export. În aceeași zonă se suprapun fluxurile către port, traficul de frontieră și tranzitul internațional spre România, în timp ce șoferii așteaptă ore sau chiar zile fără acces la condiții elementare.
Potrivit datelor prezentate în analiza situației din teren, aglomerația nu poate fi atribuită exclusiv exporturilor de cereale sau activității Portului Internațional Liber Giurgiulești. Pe direcția Galați au fost înregistrate 146 de camioane ucrainene și 80 de camioane din Republica Moldova. Dintre cele ucrainene, doar câteva transportau cereale, majoritatea fiind încărcate cu produse petroliere, scrie Bani.md.
Pe direcția Reni se aflau doar două camioane moldovenești, în timp ce la intrarea în port așteptau camioane din Republica Moldova. Datele evidențiază presiunea exercitată asupra infrastructurii locale de mai multe fluxuri de transport.
Una dintre cele mai acute probleme este lipsa unor spații amenajate pentru staționare. Șoferii care rămân în coloană nu au acces la toalete, apă potabilă, puncte de alimentație sau locuri de odihnă. Pentru a cumpăra alimente, unii sunt nevoiți să parcurgă aproximativ șase kilometri, deși trebuie să rămână în apropierea camionului pentru a nu-și pierde rândul.
Traficul greu afectează și locuitorii din Giurgiulești. Circulația și staționarea camioanelor provoacă zgomot, praf și vibrații în apropierea gospodăriilor. Multe dintre case au fost construite acum 50–60 de ani, inclusiv din chirpici, ceea ce accentuează preocupările privind efectele traficului asupra zonei rezidențiale.
O soluție propusă în analiză este amenajarea unor platforme de staționare în afara localității. Acestea ar putea fi dotate cu toalete, apă potabilă, containere pentru deșeuri, iluminat, puncte de alimentație și dușuri, unele servicii putând fi oferite contra cost.
O asemenea infrastructură ar permite scoaterea coloanelor din zona rezidențială și ar oferi șoferilor condiții de așteptare mai bune. Realizarea proiectului ar putea implica autoritățile centrale și locale, Poliția, Serviciul Vamal, administratorii infrastructurii portuare și companii private.
O altă măsură propusă este introducerea unei cozi electronice. Camioanele ar primi un număr de ordine și ar aștepta într-o parcare amenajată, iar șoferii ar fi anunțați când trebuie să se prezinte la frontieră, vamă sau port.
Prezența Poliției ar putea contribui la dirijarea circulației, prevenirea blocării accesului în gospodării și menținerea ordinii în zona de așteptare.
Staționarea prelungită generează cheltuieli suplimentare pentru transportatori, inclusiv pentru combustibil, salarii, diurne și amortizarea vehiculelor. Întârzierile reduc și posibilitatea efectuării altor curse.
Aceste cheltuieli se pot reflecta în tarifele de transport, în costurile suportate de exportatori și, ulterior, în prețurile oferite agricultorilor pentru producția lor. Astfel, blocajele de la Giurgiulești au implicații pentru întregul lanț de comercializare a produselor agricole.
Rolul Giurgiuleștiului în exporturile și tranzitul regional crește presiunea asupra infrastructurii existente. Amenajarea spațiilor de staționare și organizarea fluxurilor de camioane sunt soluțiile propuse pentru reducerea blocajelor și protejarea localității.
